Etichetă: Poezii de Simion Felix Marţian

Când pe a lumii scară de valori
Frecvent ies nulitățile în față,
Și-ale moralei trainice rigori
Mulți le desfid, te-ntrebi prins de fiori:
Ce drum croim copiilor în viață?

Care e viitorul lor traseu
Când cerul vieții se înnourează?
Cum vor discerne ei, când tot mai greu
Credința-n Adevăr, în Dumnezeu,
Pe scena lumii azi se promovează?

Punându-și toate-aceste întrebări,
Dintr-o problemă absolut vitală,
Un colectiv zelos în căutări,
Călăuzit prin binecuvântări,
A oferit soluția: o școală!

O școală…altfel, cu un alt climat,
Un alt traiect, o altă viziune,
Cu un învățământ…oxigenat,
Dând armoniei locul meritat,
O școală respirând prin rugăciune.

Proiectu-i îndrăzneț, strălucitor,
Dar și nevoia de suport e mare,
Și-nțelegând problemele ce dor
Putem fi noi, la rugăciunea lor,
Răspunsul așteptat cu nerăbdare.

Putem fi mâinile lui Dumnezeu
Prin care cerul binecuvântează
Fiidu-le alături când e greu,
Și astfel vom vedea crescând mereu
O școală-n care tot ce-i bun primează!

Simion Felix Martian

Stau nemişcaţi în iarnă Apusenii,
Privind cu duh de tulnice-n fereşti
Spre Alba, ce-n ţinuta-i de milenii
Cântă cu zorii-n clopote utrenii
Pe-un portativ cu note româneşti.

S-a ridicat Istoria-n picioare
La început de iarnă și de veac,
Și-a decretat, maiestuoasă-n frac:
”De azi Carpații nu mai sunt hotare!”

”Căci pe a Daciei străveche vatră
Ceea ce  astăzi voi numiți Carpați
Sunt mâini de fați întinse către frați,
Îmbrățișare milenară-n piatră.”

Acest ucaz menit s-alunge ulii
Și norii de pe cerul românesc
A strâns, într-un elan sărbătoresc,
Pe fiii Țării-n poala Albei Iulii.

Și unde a intrat Mihai Viteazul
Cu tot alaiul său voievodal,
Intra acum, la fel de tiumfal,
Poporul ce-și scotea din jug grumazul.

S-a-nfăptuit atunci Marea Unire
Pe care astăzi o sărbătorim,
Dar o perpetuăm doar când trăim
Uniți cu toți în cuget și simțire.

S-au dus acei ce-au fost pe metereze,
Dar idealul lor e-n noi mereu,
Când ne rugăm cu toți lui Dumnezeu
Ca Țara-n veci s-o binecuvânteze.

Și-I mulțumim că România-i mare
Și că în viitor la fel va fi
Prin sfântă voia Lui, și că-ntr-o zi
S-a ridicat Istoria-n picioare!

Amin
Vulcan, 27 noiembrie 2014     Simion Felix Martian

”Și, din pricina înmulțirii fărădelegii, dragostea celor mai mulți se va răci.” (Matei, 24:12)

Se-aude prin ramuri al iernii prolog
Cu vaiere lungi și stridente,
Și ursu-și împinge tăcerea-n bârlog
Trăind izolări… recurente.

E frigul aievea? Miroase a frig?
Călcând prin tăceri pân-la gleznă
Îi dăm obstinați neiubirii câștig.
Lăsând dialogul în beznă.

Grilaje de fier ridicăm între noi,
Scrâșnind în țâțâna neunsă,
Și-având iarnă-n suflet privim înapoi
Spre dragostea tot mai ascunsă.

Ne strângem comori, ne iubim în oglinzi,
Dar n-avem spre alții iubire,
Și mâinile-ntinse de cei suferinzi
Rămân atârnate-n râvnire.

Răcelii de gheață îi suntem captivi
Și lanțul acesta ne ține,
Dar încă se poate să fim afectivi,
Iubirea nu-i toată ruine.

Nu-i dragostea toată atinsă de ger,
Căci ea-i de divină sorginte,
Iar Cel ce-i iubire revarsă din cer
Spre inimi torentu-I fierbinte.

E iarna iubirii, când focuri se sting,
Dar dragostea încă e vie
În fiii luminii, când ceru-l ating
Cu ruga din inimi, solie.

Amin
Vulcan, 24 noiembrie 2014     Simion Felix Martian

”…să faceți rugăciuni…pentru împărați și pentru toți cei ce sunt înălțați în dregătorii…”(1 Tim 2:1-2)

În țara mea cu brațe de Carpați

Tivită-n unduiri danubiene,

Cu ochi de iezere, adânci, curați,

Clipind sub ale brazilor sprâncene,

S-a-ncins văzduhul toamnei ca nicicând,

Sfidând și zgribulirile nocturne,

Când fiii ei, mânați de-același gând,

S-au dus cu-nflăcărare către urne.

Cei de aici, dar și acei plecați,

În frigul toamnei au votat fierbinte,

Și astfel dintre cei doi candidați

A fost ales al țării Președinte.

Nu s-a votat la fel, și e firesc,

Dar acest fapt n-am vrea să ne dezbine,

De-aceea toți, spre binele obștesc,

Alesului să îi urăm de bine.

Adesea unitatea-i lucru greu,

Dar cauzele noastre sunt comune,

De-aceea astăzi către Dumnezeu

Să înălțăm cu toți o rugăciune!

Și peste țară și alesul ei

Să cerem astăzi binecuvântare,

Și astfel vom învinge anii grei

Căci Dumnezeul nostru este mare!

Români de-aici și dragi români plecați,

Ați fost la vot; de-acum…tot înainte!

Însă în rugăciuni să nu uitați

De țara noastă și de Președinte!

Simion Felix Marțian

 

Vulcan, 18 noiembrie 2014