Lună: mai 2012

În organizarea Asociaţiei Ecologice „Petro Aqua” Petroşani, / Peştera Bolii a găzduit cea de-a treia zi a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în STIRI

După cum aţi putut lua la cunoştinţă şi din ediţia noastră de ieri, a treia zi a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, marţi 8 mai, s-a desfăşurat la Petrila şi la Peştera Bolii. Despre cele întâmplate la Petrila a relatat colegul Ilie Pintea, aşa că astăzi vă vom prezenta cele întâmplate la Peştera Bolii.

Iniţiativa desfăşurării celei de-a treia zi a festivalului în Valea Jiului aparţine domnilor Imre Szuhanek şi Ovidiu Rizopol, conducătorii Asociaţiei Ecologice „Petro Aqua” Petroşani, iar susţinere d-lor Constantin Jujan – directorul general CNH – şi omului de afaceri Emil Părău.
Ţinând cont de numărul participanţilor, care au venit cu două autocare mari, dl. Ovidiu Rizopol a comparat acest desant cu cel al Congresului presei latine întâmplat în 1927 la Petroşani, eveniment adus la lumină în premieră de subsemnatul în Prăvălia cu istorii…
Pictură în… peşteră
Nu vă speriaţi, căci nu a atentat nimeni asupra integrităţii peşterii. Un domn, născut la 28 noiembrie 1937, în comuna Sohodol din judeţul Alba, a transformat pentru o zi – ziua de marţi, 8 mai – intrarea în peşteră într-o galerie de artă. Ioan Nicoară, căci acesta este numele artistului plastic, s-a încumetat să expună picturi în ulei, inspirate din lumea bucolică a satului din România. Spunem din România, căci dl. Ioan Nicoară este stabilit din 1981 în Phoenix-Arizona, SUA. Din discuţiile purtate, am aflat că dânsul este şi un pasionat turist, colindând aproape toate continentele lumii. De aceea nu putea lipsi nici de la întâlnirea cu Peştera Bolii…
Flautul fermecat din Peştera Bolii
Pictând peştera în cuvinte este inspiratul titlu al recitalului de muzică şi poezie susţinut de Diarmuid Johnson şi Emilia Ivancu, titlu care a prelungit fericit atmosfera expoziţiei d-lui Ioan Nicoară.
Cum am fost singurii ziarişti din Valea Jiului prezenţi la ineditul concert din Peştera Bolii, nu aveţi încotro şi trebuie să ne credeţi pe cuvânt că melanjul muzicii flautului artistului galez Diarmuid Johnson cu poemele citite de Emilia Ivancu a sporit atractivitatea poetică a Peşterii Bolii.
Muzicianul şi poetul Diarmuid Johnson s-a dovedit un artist non-conformist, cântând nu doar pe scenă, ci şi pe primul pod din peşteră, plimbându-se cu flautul său printre spectatorii vrăjiţi de misterioasa şi ciudata muzichie.
Un simpozion – la suprafaţă
La ieşirea din Peştera Bolii, o ploaie mocănească a încercat să alunge avântul cultural al participanţilor. Nu a reuşit, deoarece în cadrul Simpozionului Interferenţe culturale Lucian-Blaga, colaboratorul nostru, scriitorul Dumitru Velea, a întreţinut tonusul cultural al participanţilor cu o reuşită comunicare, Lucian Blaga – I.D. Sârbu. Confluenţe spirituale, publicată şi în Caietele Petro Aqua, iar Mircea Baron a vorbit despre Turism şi istorie în Valea Jiului. Cum cartea subsemnatului, Pribegii turistice în Valea Jiului, publicată anul trecut, a suscitat interes, tirajul acesteia fiind epuizat rapid, nu ştim cum a fost primită comunicarea d-lui Mircea Baron deoarece chestiuni urgente redacţionale ne-au alungat de la o asemenea frumoasă tovărăşie culturală…

Cântarea eliberării…

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

Fapte 16:25-26

În bezna nopţii, zidurile sumbre
Par ireale, veştede năluci,
Dar dinspre ele simţi cum te pătrunde
Geamătul surd, scos de sinistre umbre,
În zornăit de lanţuri, în butuci.

Pavel şi Sila sunt la închisoare,
Puşi în butuci pentru credinţa lor
Şi-aduc în miez de noapte închinare
O jertfă-n rugăciune şi cântare,
În duh de laudă clocotitor.

Vibrau şi zidurile închisorii
De pasiunea ce-o aveau în glas,
De cotele înalte-ale ardorii
Ce parc-aduc în întuneric zorii,
Tămâie sfântă în al jertfei vas.

Domnul S-a bucurat de închinare,
De focul pus în sfinte melodii,
Şi a răspuns cu o cutremurare
Care a rupt şi lanţuri şi zăvoare,
Şi zidul s-a mişcat din temelii.
***
Efectul laudei, al închinării
Din inimă aduse ca prinos,
Este acela al eliberării,
Al lanţului căzut pradă uitării
Şi-al uniunii-n Duhul cu Cristos.

Să ne rugăm şi să cântăm mărire,
Să-aducem laude neîncetat,
Cu foc în glas, în piept şi în privire
Să ne unim cu-a cerului oştire
Când ducem jertfele la Împărat.

Să împletim şi ruga, şi cântarea,
Ca jertfă sfântă de un bun miros,
Ca să trăim din plin eliberarea
De-acum şi până vom străbate zarea
Să ne-ntâlnim în slavă cu Cristos.

Amin
Vulcan, 9 iulie 2007   Simion Felix Martian

Am mers pe calea lumii….

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

Mulţi ani am mers pe calea lumii
Gustând din falsele-i plăceri,
Dar bucurie ca la Domnul
Eu n-am aflat pe nicăieri!

Am căutat în cărţi menirea
Şi rostu-a tot ce-i pe pământ,
Dar adevărul l-am găsit
Numai în sfântul Tău Cuvânt!

De-atâtea ori în viaţa mea
Eram căzut, fără speranţă,
Dar când Te-am cunoscut Isuse,
M-ai ridicat şi mi-ai dat viaţă!

Ai fost Lumina ce în noapte
Mi-a arătat drumul spre cer…
Eşti Soarele ce-mi dă putere
Şi mă îndeamnă să mai sper!

Eram pierdut pe calea lumii
Dar m-ai chemat cu glas duios…
Azi Te slăvesc şi-ţi multumesc
Că sunt un fiu a Lui Cristos!

Vulcan-09-05-2012      Maria Luca

LIVIU MUNTEANU (Mai presus de orice e iubirea)

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în VIDEO-CLIPURI

Are importanţă cărui Dumnezeu te rogi?

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, DILEME, EDITORIALE

Întrebare: „Atunci când dau de greu, oamenii se roagă adesea unui «Dumnezeu». Se adresează toţi aceluiaşi Dumnezeu? Are importanţă cărui Dumnezeu te rogi? Există dumnezei falşi?”

Răspunsul nostru: În ziua de azi, oamenilor le place să creadă că nu are importanţă cui te rogi. Nu contează dacă este vorba despre un dumnezeu hindus, un sfânt, Iisus sau Alah. Contează că te rogi, nu-i aşa?

Are importanţă cărui Dumnezeu te rogi? Ce se întâmplă dacă cineva crede că un cactus l-ar putea ajuta? Este posibil ca acel cactus să-i vină în ajutor? Poate el să analizeze situaţia acelui om? Cunoaşte el nevoile acelei persoane? Îi pasă de acea persoană? Şi alege oare cea mai înţeleaptă modalitate prin care împrejurările să fie în favoarea acelei persoane?

Ce putem spune despre persoana (e o poveste adevărată) care spune că dumnezeul ei este un anumit val al oceanului de lângă Plaja Venice, California? Ce abilităţi are acel val? Are inteligenţă? Are vreo altă putere în afară de efectele pe care le au asupra lui vântul şi mareea? Chiar poate acel val să ofere ajutor? Bineînţeles că nu. Singurul beneficiu în urma credinţei într-un cactus sau într-un val al oceanului este o speranţă nechibzuită, o încurajare psihologică.

Să trecem acum în domeniul chestiunilor incorecte din punct de vedere politic… are vreo importanţă dacă cineva consideră că Iisus este Dumnezeu, sau Alah, Buddha, Brahma, Mama Natură sau el însuşi? Absolut!

Nu este greşit să spunem că cineva poate beneficia de pe urma oricărui „dumnezeu” în care alege să creadă. Până şi credinţa într-un dumnezeu fals poate da unei persoane cel puţin pace, încurajare şi speranţă temporare. Dar ce se întâmplă dacă acel „dumnezeu” nu există? Este ca şi cum te-ai ruga în vânt. Faci vreun rău? Nu, este în regulă… atâta vreme cât nu există niciun Dumnezeu adevărat. Dar dacă există un Dumnezeu adevărat, acea persoană întâmpină dificultăţi. De ce?

Pentru că este posibil ca Dumnezeul Care Există să aştepte ca fiecare să poată recunoaşte că El este Dumnezeul suprem, infinit de puternic, care a creat acest univers, care i-a creat pe oameni şi care aşteaptă să fie recunoscut de aceştia. Şi poate aşteaptă ca aceştia să admită că acest Dumnezeu Care Există Cu Adevărat este singurul care îi poate realmente ajuta.

O persoană se poate ruga unui val, unui cactus, oricărei persoane sau oricărui lucru vrea, dar Dumnezeul Bibliei spune următoarele…

  • „Toţi făuritorii de idoli vor fi ruşinaţi şi umiliţi” (Isaiah 45:16).
  • „Eu sunt Domnul şi nu este altul; în afară de Mine nu este alt dumnezeu” (Isaia 45:5).
  • „Eu am făcut pământul şi l-am creat pe om pe el; Eu, cu mâinile Mele, am întins cerurile şi am aşezat toată oştirea lor” (Isaia 45:12).

De asemenea, Biblia spune…

  • „Domnul este bun, El este un loc de adăpost în ziua necazului şi-i cunoaşte pe cei ce se încred în El” (Naum 1:7).
  • „Ochii Domnului sunt peste cei ce se tem de El, peste cei ce speră în bunătatea Lui”(Psalmul 33:18).
  • „Fără credinţă este cu neputinţă să-I fim plăcuţi! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că-i răsplăteşte pe cei ce-l caută” (Evrei 11:6).
  • „Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te baza pe înţelepciunea ta. Recunoaşte-L în toate căile tale şi El îţi va netezi cărările” (Proverbe 3:5-6).

Dacă vrem să avem o speranţă sigură, trebuie să-L alegem pe Dumnezeul care există! Cum Îl cunoaştem pe Dumnezeul adevărat? Îl cunoaştem analizând faptele şi ceea ce a revelat El cu privire la Sine. Pentru mai multe informaţii despre acest subiect, citeşte articolul Dincolo de credinţa oarbă sau alte articole de pe acest site.

http://www.everystudent.ro/a/care.html