Lună: octombrie 2012

Limitele într-o relaţie

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în Adolescenţă, DILEME

LIMITA” este definită după DEX prin: 1. v.delimita. 2.v. mărgini. 3. v. localiza. 4.v.restrânge. 5. v. restrânge. 6.v. reduce. 7. a mărgini, a restrânge, (fig.) a îngrădi. (A ~ drepturile cuiva.)

De asemenea, din punct de vedere creştin limitele se referă la fizic, suflet şi duh.

Drept să vă spun, multă vreme reacţionam ca un arici când auzeam de limite. Mă zburleam şi vedeam în ele un inamic care trebuie doborât cu orice preţ…

M-am gândit foarte mult la limite. M-am luptat cu ele…

Ori de câte ori am participat la vreun seminar despre sexualitate, în general se vorbea despre asta: păstrează limita fizică, nu trece ”bariera”, nu…, nu…Şi totuşi cu toate aceste informaţii, sunt destui care nu reuşesc să păstreze aceste limite…

În acest punct m-am gândit că lipseşte ceva…cu siguranţă…

De ce să nu putem păstra o limită fizică?

Când vorbim despre limite într-o relaţie, în general ne gândim la limitele fizice. Şi pare oarecum justificată  îndreptarea spre un subiect care acaparează atenţia.

În primul rând, apropierea fizică este generată de dorinţa de a manifesta afecţiune. Este cel mai simplu mod de a ne arăta dragostea: o îmbrăţişare, sărut, mângâieri, etc. Însă depăşirea limitei duce la alte probleme.

Deci…apropierea fizică are de a face cu ceva mai mult decât simpla dorinţă de a atinge?

Ordinea Lui Dumnezeu în care am fost creaţi să funcţionăm este aceasta: cunoaştere la nivel duhovnicesc, sufletesc apoi abia apropiere fizică.

Dacă ne uităm în grădina Edenului, când Dumnezeu i-a creat pe Adam şi Eva, prima acţiune a lui Dumnezeu a fost la nivel duvonicesc şi sufletesc ( Genesa 2:7, 18). Abia apoi a urmat cunoaşterea fizică.

Ce vreau să zic cu toate acestea?

Ca să nu ajungi să trebuiască să tratezi trebuie să previi!

Felul în care porneşte o relaţie determină modul în care ea va funcţiona. Şi poate determina chiar şi modul în care va sfârşi.

Este important să ştii clar ce fel de relaţie vrei să ai! Una care să ai pe cineva, fără obligaţii, etc?

Sau vrei să ai ceva de calitate? O relaţie în primul rând dumnezeiască?

Dacă eşti implicat într-o relaţie care nu prea are de a face cu Dumnezeu, cu valorile Sale, cu sfinţenia…atunci nu ai nevoie de limite…

Vorbeam mai devreme despre o anumită ordine în care am fost creaţi să funcţionăm: duhovnicesc, sufletesc, fizic.

Cum se pot aplica lucrurile acestea într-o relaţie? Ce legătură au cu limitele?

Limitele au datoria de a ne proteja. Ne protejează în primul rând de orice este legat de curvie, de orice fel de abuz, sau rănire de orice fel…

Este important de ştiut că limitele nu sunt un duşman ci sunt ca un pod care ne protejează să nu cădem sau să alunecăm.

Să cunoaştem modul în care am fost creaţi să funcţionăm determină modul în care funcţionăm şi într-o relaţie.

Aşa că pentru succes maxim într-o relaţie este necesar să funcţionăm în modul în care Dumnezeu ne-a proiectat:

– Duhovnicesc ( ceea ce înseamnă să te închini aceluiaşi Dumnezeu, să ai aceaşi credinţă. Cred că unirea la nivel de duh este cea care „sudează” relaţia. Aici se clădeşte dragostea „Agape”, cea care rămâne când sentimentele pot fi tulburi…)

– Sufletesc ( aici intervine deja partea emoţională, sentimente, dorinţa de apartenenţă şi în final sentimentul de a iubi ;) )

– Fizic ( partea totală fiind consumată în cadrul căsătoriei ).

Implicarea în cunoaştere duhovnicească presupune parteneriat cu Dumnezeu în relaţie. Parteneriatul cu Dumnezeu ne va feri, ne va limita la a împinge cunoaşterea la nivel fizic. Asta ne va salva de la dezamăgiri, etc.

Nu sunt în măsură să stabilesc limitele unei relaţii: dacă să ţii de mână sau nu, dacă să săruţi sau nu, dacă să dormi împreună sau nu, etc…

Însă am văzut cu siguranţă că setarea relaţiei pe Dumnezeu este tot secretul.El îţi va pune în inimă limitele pe care trebuie să le păstrezi.

Ne întoarcem la sursă, la secretul unei relaţii: Relaţia ta cu Dumnezeu!

Sursa:flacarainchinarii

CRISTI POP din Timişoara (Predică)

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în Oaspeţi, PREDICI VIDEO

Detaliile fac diferenta

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în FAMILIE

În timp ce soţia mea servea cina, i-am luat mâna şi i-am spus:.” Trebuie să-ţi vorbesc” Ea a dat din cap şi a mâncat calma.Am vazut durerea in ochii ei …. acea tristeţe care imi blocheaza gura …mi-am facut curaj şi i-am spus: ” Vreau sa divorţam” .Ea dezgustată de întrebarea mea a spus încet:” De ce?”. In acea noapte nu am vorbit şi ea a plâns toata noaptea.Eu ştiam ca ea vroia să înţeleagă ce se întâmplă cu căsătoria noastră, dar nu am putut raspunde ….a pierdut inima mea, din cauza altei femei … Ana! Eu n-o mai iubeam asa de mult pe soţia mea … am fost aşa de trist … m-am simtit vinovat, motiv pentru care am semnat actul de separare, care spune ca sotiei mele i-ar rămâne casa, masina si 30% din magazin.Atunci când a văzut actul de separare l-a rupt in o mie de bucăţi ” Cum?! Am petrecut zece ani din viata noastra impreuna si acum ma lasi pentru alta?!”. Mă simt aşa de rău pentru tot acest timp pierdut cu tine… pentru toate energiile …. dar nu am putut face altceva … acum o iubesc pe Ana. Dintr-o data sotia mea a inceput sa urle şi a plâns continu. Era furioasa şi dezamăgita …. ideea de divorţ a inceput să devină realitate.

Ziua urmatoare m-am intors acasă şi am gasit-o stând la biroul ei în dormitor … scria, nu am mancat nimic la cina si m-am dus la culcare … am fost foarte obosit dupa o zi petrecuta cu Ana.

In noapte m-am trezit şi am văzut-o pe soţia mea tot acolo la birou … M-am întors şi am continuat să dorm. Dimineaţa următoare soţia mea s-a prezentat la mine  cu niste condiţii pentru a ” accepta divorţul”. Nu a vrut casa, nu a dorit nici masina …si nici magazinul. Maine incepea o noua luna, in acea lună ar trebui să trăim ca şi cum nimic nu s-a intamplat, raţionamentul său a fost simplu:” Fiul nostru are examene in aceasta luna si nu terebuie sa-l ingrijoram cu problemele noastre.” Am fost de acord, cu toate acestea, ea a făcut a doua cerere. ” Trebuie să ne amintim de ziua în care am fost căsătoriti, atunci când m-ai luat în braţe şi m-ai dus în dormitorul nostru pentru prima dată. … dar în această lună , în fiecare dimineaţă trebuie sa ma iei in brate pana la usa de iesire”.Am crezut ca si-a pierdut mintea , dar am fost de acord ca să nu strice vacanţa de vară. I-am povestit Anei. Ana care a inceput sa rada spundând:.” Indiferent de ceea ce trucuri a inventat soţia ta … spune-i ca esti al meu” . De mult timp eu si sotia mea nu am avut o lungă “confidenţialitate”, aşa ca când am luat-o prima zi in braţe am fost atât jenat …. dar fiul nostru a fost în urma noastra si ne aplauda spunand : ” Tata esti tare, ai luat-o pe mama în braţe “! Cuvintele lui erau ca un cuţit în inima mea …. am mers zece metri, cu soţia mea, în braţel…. Ea a închis ochii şi a spus încet:. ” Nu-i spune nimic despre divorţ ..te rog” . Am fost de acord . Am lăsat-o la uşa şi ea a ieşit, şi a plecat să ia autobuzul pentru a merge la munca.A doua zi, am fost mai relaxat … ea se sprijina pe pieptul meu .. Am simtit parfumul ei pe bluza mea.Am realizat ca a trecut mult timp de cand nu m-am mai uitat la ea, deoarece am uitat …. am realizat ca nu mai e atât de tânără … câteva riduri pe fată. fire de păr albe. ….! M-am intrebat: “ce am făcut de am redus-o, astfel? ” A patra zi, luând-o în braţe, cum se intampla în fiecare dimineaţă am simţit că intimitatea s-a întors la noi .. .. aceasta a fost o femeie care mi-a dat zece ani din viaţa si tinereţea ei, un copil …. , pentru ca urma sa ne apropia mai mult şi mai mult . Nu am spus nimic din respect pentru Ana!. Fiecare zi a fost mult mai uşor să o ridic si a trecut luna repede.Credeam ca am fost obisnuiti sa o ridic, şi pentru că fiecare zi care a trecut o simtiteam mai lejera.Intr-o dimineaţă ea a fost indecisa cu ceea ce sa poarte … a încercat totul,, şi a zis:” Hainele imi sunt mari”. Mi-am dat seama că ea a pierdut in greutate … Deci, de accea era asa de uşoară, am realizat brusc că a fost în depresie … prea multă durere şi suferinţă.Fară să imi dau seama am atins părul ei … fiul nostru,a intrat brusc în camera noastră şi a spus:” Tati e timpul pentru a o duce pe mama în braţe (pentru el a devenit un moment fundamental al vieţii sale). Am luat-o pe soţia mea in brate am simtit un fior care a schimbat modul în care vedeam divortul. Am inceput sa o iau ca prima data cand am luat-o acasă atunci când ne-am casatorit … … Am vrut să plâng. Ultima zi am facut acelasi lucru si a spus:” Nu mi-am dat seama că am pierdut intimitate cu tine”. Fiul nostru a trebuit să meargă la şcoală şi l-am însoţit eu cu masina.Sotia mea a ramas acasa.M-am dus la muncă .. dar la un moment dat am trecut prin fata acasei lui Ana m-am oprit .. şi am fugit în sus pe scări … ea mi-a deschis uşa şi i-am spus: ”Iarta-ma .. dar nu vreau sa divorţez de soţia mea “… s-a uitat la mine , şi a spus: ” Eşti nebun? ” I-am răspuns:” Nu .. doar că îmi place soţia mea … a fost un moment de plictiseala si rutina in care ne-am departat .. dar acum mi-am dat seama de adevăratele valori ale vieţii, azi am dus-o în braţe, mi-am dat seama că trebuie sa o fac pentru restul vietii mele! ” Ana mi-a dat o palma si mi-a inchis usa in fata.Eu mergand în jos pe scări repede, am condus şi m-am oprit într-un magazin de flori.I-am cumpărat un buchet de trandafiri si fata de la magazin mi-a spus: ”Ce vreti sa scrieti pe bilet? ”:” Nu imi pasă de nimic dar o sa te iau în braţe în fiecare zi din viaţa mea până ce moartea ne va desparti “Am venit degraba acasa, am urcat scările şi am fugit sus în camera fericit şi cu un zâmbet pe buze, dar soţia mea …… a fost pe jos … morta. Ea lupta impotriva cancerului!. Şi eu în loc sa imi dau seama ce se intampla.. am fost ocupat cu Ana.Sotia mea mi-a cerut accea perioada de timp pentru ca,ea ştia că era pe moarte. ”Deci… ca fiul nostru să nu sufere traume i-a rămas imprimat în memorie ca are un tată minunat şi o mamă iubitoare. ”
Acestea sunt detaliile care contează într-o relaţie … nu casa …. nu masina …. nu banii … acestea sunt lucruri trecatoare, care par să creeze o viata frumoasa si o casnicie perfecta. Sa încercăm întotdeauna să ne păstram căsnicia fericită … intotdeauna sa ne amintim prima zi a acestei frumoase povesti de dragoste. Uneori nu ne dam seama de ceea ce avem pana cand nu il pierdem.
♥

Te lasam pe tine sa tragi concluziile dar nu uita un lucru, detaliile fac diferenta.
Articol de la Dina

http://neclintit.com

Rugaciuni la moaste nerecunoscute. Pana unde merge obsesia pentru pelerinaj

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în STIRI

Intr-o tara in care exista cultul moastelor, nu este de mirare ca apar si lacasuri care profita de naivitatea oamenilor. Avem cel putin 2600 de relicve, cate manastiri si biserici sunt in toata tara, si la 27 dintre ele credinciosii merg in pelerinaj.

 

Unele sunt adevarate, altele nu, asa cum se intampla la o manastire din Tulcea. Acolo, oamenii se roaga la niste ramasite umane despre care maicutele sustin c-ar fi sfinte, dar pe care Patriarhia nu le recunoaste.

Manastirea Saon este situata in inima judetului Tulcea. Localnicii si pelerinii vin aici pentru a se ruga la o caseta aurita in care, spun maicutele, ar fi ramasite sfinte. In doua dintre recipiente sunt citeva aschii, care sunt etichetate ca fiind resturi ale Sfintilor Necunoscuti de la Aiud.

Patriarhia Bisericii ortodoxe romane nu recunoaste sfintenia acestor moaste si vorbeste despre un abuz facut de acest lacas.
Dar oamenii locului le cinstesc si se inchina la ele.

http://www.infocrestin.com

Biserică,ai fot chemată la IUBIRE!

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, EDITORIALE

E incredibil cum poti muri de durere în unele biserici româneşti, orice durere a ta este tratată de la distanţă: “bine frate, bine sora, o sa ne rugăm pentru dumneavostră, Domnul este bun şi o să intervină”…….şi atât……….. Cu atât se poate muri foarte uşor, pentru că inima plină de durere are nevoie de un ajutor mult mai consistent, de un telefon din când în când, sau de sentimentul că păstorul, sau cei din biserică sunt preocupaţi de situaţia oii care tocmai a căzut într-o vale a disperării şi că nu se lasă pană nu o ajută să iasă de acolo. E incredibil cum poţi muri într-o biserică evanghelică în România, uneori pe langă indiferenţă , unii pastori îşi mai altoiesc oile cu un toiag în cap, pentru că devin enervante cu behăitul lor, ajutându-le să plece mai repede la Domnul. Oilor le este pregatită cel mult o înmormântare frumoasă, după ce problemele le răpun definitiv.

Aţi observat ce repede se strâng oamenii la priveghiuri şi înmormântări? Mai greu este când cel tocmai decedat era în viaţă şi se lupta cu boala, cu singurătatea cu disperarea. Acum că a murit, suntem toţi alături de el, ne sunăm cunoştinţele, umplem două, trei maşini, ne îmbrăcăm în negru şi ne prezentăm la casa celui dus dintre noi, îl conducem pe ultimul drum şi vărsam o lacrimă, ne exprimăm regretul şi a doua zi viaţa merge înainte. Frumoase înmormântări avem, avem tot ce trebuie pentru înmormântări, nu avem însa prea multe pentru viaţă.
Logică curată, ne-am pregătit totul pentru a avea înmormântări cu surle şi trâmbiţe, frumoase înmormântări, şi pentru că ne plac înmormântările, omorâm cât mai mulţi prin nepăsare şi ignoranţă.
Isus a facut altfel, nu prea a participat la înmormântări, a mers cel mult ca să învie vreun mort, El a participat la ridicarea celui căzut, la îmbărbătarea celui doborât de durere, la trezirea sufletului adormit.

A fi rece nu este o virtute, noi românii pocăiţi am dezvoltat aceasta ca fiind o virtute, un stil de viaţă, a fi rezervat în relaţiile cu aproapele tău cu nici un chip nu este învăţătura lui Isus, Isus iubeşte, spune şi demonstreaza în fiecare zi – şi se aşteaptă de la noi să îi urmăm exemplul. Păstorilor ar fi timpul să învăţaţi oile să se iubească, să slujească unii altora în dragoste, ar fi timpul să iubiţi şi voi, să vă iubiţi oile, în loc de un toiag în cap şi indiferenţă, ar fi cazul să îi duceţi oii necăjite mâncare specială, iarbă specială, îngrijire specială. Ar fi timpul să injectaţi în oile voastre dragostea, dragostea lui Isus care niciodată nu a fost rezervat şi sceptic, ci a murit din dragoste………A MURIT DIN DRAGOSTE………. Câti pastori mioritici au murit din dragoste pentru oile lor??

Ne-am transformat într-o generaţie care seamănă mediocritatea, egoismul şi faţărnicia pretinzând că facem slujba lui Dumnezeu.Blestemul românesc trebuie să înceteze, învăţătura Bibliei este alta, una a slujirii din dragoste, a deschiderii sufleteşti, a jertfei de sine spre binele aproapelui….
La ruperea acestui blestem, lucrează câţiva, prea puţini deocamdată ca rezultatele să fie spectaculoase,pentru că aceşti câţiva păstori şi oi care au înţeles ce înseamnă în adevăr a fi urmaş al lui Hristos, trebuie să se lupte cu ameninţari de tot felul din partea fariseilor si carturarilor.
Ce se întâmplă cu noi oare?