Plouă tristeţi, cu şiroiri bolnave,
Şi termometrul clănţăne din dinţi
Când muşcă în rafale suferinţi
Din tânguirea cu acorduri grave.
Tot orizontul pare scos din minţi,
Presând pe sentimentele jilave
Ce se resorb în deznădejdi concave,
Strivind pâlpâitoare năzuinţi.
Dar plumburiul se îndepărtează,
Unei voinţe tainice supus,
Şi cerul vieţii se înseninează;
Unde sunt apăsările? S-au dus,
Căci Soarele speranţei luminează,
Lumina lumii, care e Isus!
Vulcan, 14 iunie 2013 Simion Felix Marțian

Trebuia să fie o excursie frumoasă la plajă. Însă pentru grupul de tineri americani din Spanaway care au participat la ieșirea la ocean organizată de biserica lor, acea după-amiază de august a fost foarte aproape de a fi tragică.
