45.378920
23.282508
EMIL MILĂȘAN (Mesaj biblic)
Lună: iunie 2013
LACRIMILE ROMÂNILOR vs. LACRIMILE LUI HRISTOS
Astăzi este zi de doliu național. Doliu pricinuit de tragicul accident de circulație din Muntenegru, unde, duminică, 23 iunie a.c., și-au pierdut viața 18 români. Autocarul în care erau a căzut într-o prăpastie. Alți 29 de concetățeni de-ai noștri au fost răniți. Personal, sunt alături de familiile îndoliate din toată inima și transmit condoleanțele mele cele mai sincere, în cazul în care cineva din aceste familii citește acest articol. De asemenea, îmi exprim întreaga compasiune și pentru cei răniți și nădăjduiesc ca Domnul să se atingă de ei și să-i vindece. România întreagă este astăzi în lacrimi. Cel puțin așa îmi place să cred. Fiecare dintre noi trebuie să simțim compasiune pentru aproapele nostru. Iar aproapele nostru este orice om, indiferent de rasă, religie, sex sau alte chestiuni. Compasiunea nu este un lucru relativ și nu ar trebui (din punctul meu de vedere) să fie facultativă. Mai ales la noi, pocăiții. Fiecare dintre noi trebuie să simțim cu aproapele nostru și să iubim pe aproapele nostru chiar până la sacrificiu, dacă este nevoie. Apostolul Pavel spunea:
„15. Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng. 16. Aveţi aceleaşi simţăminte unii faţă de alţii. (…) ” (Romani 12:15-16a, VDCC)
Așadar, nu cred că ar trebui ca noi să facem diferențe: că unul este într-un fel sau altul într-alt fel. Diferența este în mâna lui Dumnezeu. Noi trebuie să ÎMPLINIM cu toată dragostea și smerenia TOATĂ Scriptura, din care fac parte și versetele citate mai sus.
Este, însă, din punctul meu de vedere, legitim să ne punem o întrebare, iar această întrebare mi-am pus-o și eu: CÂȚI DINTRE CEI DECEDAȚI AU PĂRĂSIT LUMEA ACEASTA ÎMPĂCAȚI CU DUMNEZEU? CÂȚI DINTRE EI S-AU POCĂIT ÎNAINTE DE MOARTE? Este tragic momentul în care părăsești lumea aceasta fără să fii împăcat cu Dumnezeu! Dacă ai pierdut clipa întâlnirii cu Domnul Isus ca mântuitor, va veni clipa când Îl vei întâlni ca Mare Judecător. Ce vei spune atunci? Ce vei spune când îți va pune întrebarea: „CE-AI FĂCUT CU VIAȚA TA?”?
Am ascultat odată o predică a fratelui Luigi Mițoi. Și spunea fratele o pildă despre o familie de oameni înstăriți din Anglia. Așadar, la un sfârșit de săptămână cei doi au hotărât să plece în vacanță la o cabană pe care o aveau la munte. Au pus toate bagajele în trăsură și au pornit. La lăsarea serii au trecut printr-un sat. La un moment dat au auzit niște cântări foarte frumoase. Neștiind de unde vin cântările acelea măiestre, au urmat sunetele, vrând să vadă de unde vin. Așa au ajuns la o casă de adunare. Au asistat la slujbă, au ascultat cântările acelea minnuate prin care frații lăudau pe Domnul, iar la sfârșit pastorul a chemat în față pe cei care doresc să primească pe Domnul Isus în inima lor. Soția a spus soțului:
– Dragul meu, hai să mergem și noi în față și să-L primim pe Domnul!
Dar soțul, mai cerebral, așa cum de multe ori suntem noi, bărbații, a spus:
– Draga mea, tu vezi că noi acum suntem obosiți, prăfuiți de pe drum, mai bine mergem la cabană, ne odihnim, iar mâine, pentru că oricum este duminică, vom veni din nou aici și-L vom primi pe Domnul.
Zis și făcut. Au plecat spre cabană. Noapte. Au trecut cu trăsura pe lângă o prăpastie. Caii s-au speriat. Trăsura s-a răsturnat în prăpastie. Amândoi soții au murit în acea prăpastie. Nemântuiți. Neîmpăcați cu Domnul. Fără să mai aibă când se pocăi. Fără scăpare. Acum așteaptă judecata. Pentru că au irosit momentul potrivit. Biblia spune ASTĂZI, nu mâine! Mâine nu mai este al tău, dragul meu!
Dragii mei, România își plânge morții și e normal să se întâmple asta. Dar mai presus de asta, eu cred că Hristos plânge pentru cei care și-au pierdut, odată cu viața, veșnicia. Hristos plânge și pentru cei care până astăzi nu s-au hotărât pentru el. Drag suflet și scump înaintea lui Hristos, ce mai aștepți? Hristos te vrea pentru El ASTĂZI! Nu amâna! Nu întârzia! Nu pierde timpul! Nu-ți pierde veșnicia! Pocăiește-e ASTĂZI, cât mai este timp, cât Îl mai poți întâlni pe Hristos ca Mântuitor, înainte de a-L întâlni ca Mare Judecător! Ia astăzi decizia pentru Hristos!
Fii binecuvântat, suflet drag și foarte scump pentru Hristos!
AMIN!
Sursa fotografiei: http://www.realitatea.net
Ce să faci când nu poți să legi prietenie cu nimeni?
Întrebare:
Bună ziua. În primul rând, doresc să vă mulțumesc din suflet pentru ajutorul pe care mi-l oferiți întodeauna, răspunzând la întrebarile pe care vi le trimit. Acum vreau să vă cer un sfat, deoarece nu știu la cine să apelez. Sunt departe de casă, lucrez la o familie de români în Anglia, am grijă de un copil. Oricât de mult m-aș strădui să fac bine totul aici, se pare că nu reușesc să comunic cu mama copilului și, se pare, că ei nu mă vor și anul viitor. Eu am întrebat-o dacă fac bine lucrul și ea mi-a spus că da. Am întâlnit și alți oameni buni pe când eram în țară, cu care am lucrat. Aveam multe lucruri în comun și știu că au fost mulțumiți de mine. Nu reușesc să leg prietenie cu nimeni, cu toate că am întâlnit oameni deosebiți. Cu prietenii din copilărie relațiile s-au răcit, probabil din cauza distanței. Vreau să vă spun că întotdeauna am ajutat aproapele meu și încerc să fac lucrurile cât mai bine, și cu cât mă străduiesc, parcă lumea se îndepărtează de mine. Oare am o problemă și nu-mi dau seama? Măcar o persoană de încredere să fi avut, să am cu cine să comunic, pentru că aici doar strictul necesar mi se spune. Mă rugam în gând că nu mai rezist așa și văd că mi s-a îndeplinit ”dorința”, că anul viitor nu mai au nevoie de mine. Înainte să vin aici mă rugam lui Dumnezeu să mă ajute cu un loc de muncă și, totuși, nu a mers bine aici. Nu mai știu ce trebuie să mai fac. De multe ori am și gânduri de călugărie, pentru a mă retrage din lume. Întodeauna asta o am în minte și, totuși, nu mă pot decide.
Îmi pare rău de situația în care vă aflați și vreau să vă dau următoarele sfaturi:
1. Depuneți tot efortul să identificați pricina
Dacă nu vă reușește să legați prietenie cu nimeni, înseamnă că sunt pricini care îi fac pe oameni să vă evite. Judecați la rece și căutați să identificați care sunt aceste pricini. Poate un motiv este că vorbiți prea mult și totdeauna le vorbiți și le vorbiți oamenilor, dar nu aveți răbdare și nu doriți să-i ascultați și nu vă interesați de ei. Poate nu este această problemă dumneavoastră, dar dacă este așa, atunci trebuie să vă recunoașteți aceste neajunsuri și să luați o hotărâre să vă schimbați.
2. Cereți ajutorul altora
Oamenii care vă sunt în jur și cu cine ați încercat să legați prietenie cred că vă pot spune cel mai bine care sunt pricinile din care vă evită. De aceea, apropiați-vă de ei și rugați-i să vă spună sincer ce îi face să vă evite. Dar, fiți gata să ascultați ce vă vor spune și să vă faceți concluzii în baza cărora să vă schimbați și nu să vă supărați sau să vă amărâți și mai mult în inimă. Nimeni nu vă poate spune mai bine pricina decât cei care vă evită.
3. Discutați cu pastorul bisericii
Înțeleg că faceți parte dintr-o biserică acum și este bine și necesar să mergeți la pastorul sau preotul bisericii și să-i spuneți problema care o aveți. Ca unul care vă cunoaște și care îi știe și pe ceilalți oameni din biserică, am nădejde că va ști cel mai bine cum să vă sfătuiască ca să depășiți această stare.
4. Rugați-vă și postiți
Vă îndemn să vă rugați și să postiți specific pentru această situație, căci mare puterea are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit și Dumnezeu va răspunde.
5. Învățați din Sfintele Scripturi cum să comunicați
Vă recomand să faceți rost de cursul „Căsătorie fără regrete” de Kay Arthur sau de cursul „Într-o zi mă voi căsători” de aceeași autoare. În fiecare din aceste cursuri este câte o lecție dedicată comunicării, un studiu biblic profund asupra acestui subiect. Sunt sigur că dacă vă veți însuși principiile biblice pentru comunicare și le veți aplica, situația se va schimba total și Dumnezeu vă va ajuta să zidiți relații de prietenie adevărată.
La încheiere, vreau să vă spun că călugărirea nu este o soluție la problema care o aveți. Călugărirea va fi un fel de a ignora și de a fugi de problemă. Și apoi, așa ințeleg eu, că cei care merg la mănăstire doresc să se dedice total rugăciunii și dacă merg acolo ca să fugă de problemele vieții, să nu se trezească că problemele au venit după ei și sunt cu ei pentru că din start au fost in inimile lor. Dumnezeu să vă ajute!
ADELA MUNTEANU (Mâna Lui te va conduce….)
Atât de minunat…atât de nepătruns…
Atât de minunat… atât de nepătruns
Şi fără de prihană eşti Tu, iubit Isus…
Cu-atâta bunătate, iubire şi credinţă
Ai îmbrăcat-prin har- umila mea fiinţă!
Privesc cu ochii minţii la Chipu-Ţi minunat…
În jur privesc Isuse, la tot ce ai creat
Şi inima-mi tresaltă de-o bucurie sfântă
Căci totu-i plin de viaţă şi sufletul încântă!
M-aplec cu reverenţă şi mă închin smerit…
Eşti tot şi eşti în toate iar eu mă simt iubit…
În zorii dimineţii şi-n nopţile târzii
Tu mă veghezi Isuse de-acolo din vecii!
Atât de nepătruns… atât de minunat
Eşti Domnul meu Isus prin tot ce ai creat!
De-aş mai trăi o viaţă şi tot ar fi puţin
Să Te slăvesc pe Tine şi Harul Tău Divin!!!
Vulcan-25-06-2013 Maria Luca
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 