Viața este atât de scurtă, dragii mei. Cu toate că noi avem de multe ori impresia că suntem veșnici pe acest pământ și simțim că avem lumea la picioare, putem cădea atât de ușor de pe piedestalul pe care ni-l ridicăm singuri din iluzii și lucruri puerile. Da, suntem tineri și putem face tot ce vrem noi, fiindcă avem toată viața în față să ne cumințim, dar nimic nu este sigur. Zicem că ne putem certa cu oamenii, deoarece va fi un timp și pentru împăcare. Credem că dacă ținem ranchiună și resentimente în inima noastră va fi mai bine pentru noi… dar vor veni anii când vom regreta clipele irosite în neiertare, ură și amărăciune. În loc să ne străduim să fim plini de afecțiune, noi devenim tot mai reci și ne retragem fiecare într-un univers singuratic creat de noi. Viața ajunge să ni se pară o corvoadă, zilele devin un chin și sufletele ni se vor îneca de la nepăsarea noastră.
Cum îți este sufletul acum? Pe cine porți pică? Pe cine nu saluți când îl vezi pe stradă? Despre cine vorbești folosind cuvinte grele, cu o plăcere veninoasă? Aș vrea să te provoc să te despovărezi de toate lucrurile care ți-au îngreunat sufletul și să lași trecutul în urmă. Știu, sunt oameni pe care nu îi vei mai avea niciodată alături, fiindcă relațiile se mai și răcesc câteodată între noi și unele prietenii se duc. Dar asta nu înseamnă că trebuie să vorbim urât despre vechiul prieten, ci mai degrabă înseamnă că păstrăm amintirile frumoase și pe cele urâte încercăm să le uităm, iar când cineva ne va întreba anumite lucruri despre acel om, noi vom încerca să evităm să vorbim urât despre el. La urma urmei, este în joc sufletul tău. Oamenii ne rănesc și ne dezamăgesc, se folosesc de noi și ne vorbesc de rău adeseori. Dar nu trebuie să lăsăm ca răutatea altora să ne înrăiască și pe noi. Noi să fim buni, iertători, miloși și să ne păstrăm zâmbetul pe buze. Sunt atâtea bucurii în viață pe care să le savurăm..
Este privirea tandră a soției care ți-a gătit felul preferat de mâncare. Sunt mâinile aspre de atâta muncă ale soțului care te mângâie cu dragoste pe obraz. Este copilul tău, care ți-a desenat cum a știut el un copăcel și un cer albastru. Este peisajul superb pe care îl ai sub ochii tăi și care-ți arată slava lui Dumnezeu. Bucuria o găsim în cântecul păsărelelor care ciripesc vesele la fereastra noastră și în lucrurile mici din viața noastră. Așa că ar fi mai bine să ne bucurăm de micile surprize ale vieții și să lăsăm în urmă neajunsurile, supărările și nemulțumirile, fiindcă tot ceea ce avem acum este o singură clipă și de ea trebuie să ne bucurăm.
Imagine: pinterest
http://intrebarileinimii.blogspot.ro/2016/05/adevaratele-bogatii-ale-vietii.html
