Ce spune Biblia despre sfarsitul lumii


doomsday

Cartea Sfanta are numeroase referiri si elemente profetice asupra momentului in care oamenii se vor confrunta cu Apocalipsa. Ce spune Biblia despre sfarsitul lumii? Cutremure, epidemii sau disparitia Soarelui sunt doar cateva dintre semnele care vor prevesti Sfarsitul Lumii, conform Bibliei.

Conceptul de Apocalipsa se poate regasi in aproape toate religiile, fie ca vorbim de crestinism, budism, hinduism sau islamism. Principala idee a acestui concept este ca vechea lume, distrusa de pacat, va fi inlocuita cu una mai buna, eterna, dupa ce raul va fi distrus.

„Sa stii ca in zilele din urma vor fi vremuri grele. Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, laudarosi, trufasi, hulitori, neascultatori de parinti, nemultumitori, fara evlavie, fara dragoste fireasca, neinduplecati, clevetitori, neinfranati, neimblanziti, neiubitori de bine, vanzatori, obraznici, ingamfati; iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu.” (2 Timotei 3:1-4)

In cadrul crestinismului, sfarsitul lumii este mentionat in Apocalipsa lui Ioan, ultima carte din Noul Testament, insa multe alte referiri la Sfarsitul Lumii pot fi regasite si in alte parti din Biblie, desi nimeni nu stie cand va avea loc. „Despre ziua aceea si despre ceasul acela, nu stie nimeni: nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal.“ (Matei 24:36)

Ce spune Biblia despre sfarsitul lumii: Semnele prin care caracterizeaza Evanghelistul Matei sfarsitul lumii:

  • Se vor scula multi proroci mincinosi – „Fiindca vor veni multi in Numele Meu si vor zice: „Eu sunt Hristosul!” Si vor insela pe multi.” (Matei 24:5). „Se vor scula multi proroci mincinosi si vor insela pe multi.” (Matei 24:11)
  • Vor fi razboaie – „Veti auzi de razboaie si vesti de razboaie: vedeti sa nu va inspaimantati, caci toate aceste lucruri trebuie sa se intample. Dar sfarsitul tot nu va fi atunci.” (Matei 24:6)
  • Vor fi conflicte politice interstatale si probleme sociale – „Un neam se va scula impotriva altui neam, si o imparatie impotriva altei imparatii; si, pe alocuri, vor fi cutremure de pamant, foamete si ciume.” (Matei 24:7)
  • Adevaratii credinciosi vor fi prigoniti – „Atunci va vor da sa fiti chinuiti si va vor omori; si veti fi urati de toate neamurile pentru Numele Meu.” (Matei 24:9)
  • Pacatul si faradelegea in lume vor creste – „Si, din pricina inmultirii faradelegii, dragostea celor mai multi se va raci.” (Matei 24:12)
  • Evanghelia va fi propovaduită pretutindeni – „Evanghelia aceasta a Imparatiei va fi propovaduita in toata lumea, ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfarsitul.” (Matei 24:14)

Ce spune Biblia despre sfarsitul lumii: semnele prevestitoare

Cu ajutorul cifrei sapte, simbol al perfectiunii in religia crestina, apostolul Ioan descrie semnele prevestitoare ale Apocalipsei. Astfel, aceasta va fi anuntata de sapte ingeri, cu sapte trambite, moment in care pe Pamant vor aparea nenorociri si cataclisme fara precedent.

Apocalipsa mai noteaza ca balaurul cu sapte capete, numit si Antihrist, va da scaunul sau de domnie fiarei cu zece coarne, care va aparea din mare. Toti cei care se vor inchina fiarei (Antihristului) vor trebui sa suporte mania lui Dumnezeu.

Dupa ce Antihristul va semna un legamant de pace cu Israelul pentru o perioada de sapte ani, oamenii se vor confrunta cu epidemii si cataclisme. Aproximativ la jumatatea acestei perioade Antihristul va rupe legamantul cu Israelul si va porni un razboi impotriva acestuia. Oamenii vor fi ispititi sa se inchine celui Rau.

Ce spune Biblia despre sfarsitul lumii: intoarcerea Lui Iisus

La finalul perioadei de sapte ani, Ierusalimul se va confrunta cu un atac din partea Antihristului. Acesta este momentul in care Iisus se va intoarce pe Pamant si Il va invinge pe cel Rau. Timp de un mileniu, Hristos il va tine pe Antihrist intr-un iaz de foc, conform Apocalipsei lui Ioan. Cel Rau va fi eliberat apoi pentru scurt timp, insa va fi invins definitiv de Hristos.

Va urma apoi Judecata pentru toti cei care nu mai sunt, cei necredinciosi ajungand in iazul cu foc, iar cei credinciosi alaturi de Iisus, primind viata vesnica intr-un Cer si Pamant nou. „Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut”, scrie in Apocalipsa lui Ioan.

Citeste mai mult: adevarul.ro

Da…va veni o vreme!


Maria Luca

Da…va veni o vreme de-aducere aminte
Când vom căuta tăcerea pierdută în cuvinte
Şi vom păşi cu grijă pe urmele lăsate
Căutând izvoare limpezi, cu apele curate…

Va fi un timp când viaţa va cere o schimbare
Sătulă de regrete şi lacrime amare
Şi din fiinţa slabă se va ivi un dor
Ce va deschide visuri şi aripi pentru zbor…

Da…va veni o vreme când inima pustie
Va înflori magnific în primăvara vie
Iar sufletu-şi va scrie cu raze bucuria
Pe căile celeste ce poartă veşnicia!

Vulcan-26-02-2015   Maria Luca

Păcate extreme. 2. Pornografia – relații intime fără partener – Nicolae Geantă


Photo credit www.wellnesschoice.com

Spuneam data trecută că linia dintre senzualitate și pornografie este foarte subțire. Ca un fir țesut de păianjen. Oricine îl poate rupe. Poate de aceea media de vârstă a începătorilor ce-o consumă a scăzut la 11 ani.

Nicolae GeantaȘtiu că e incomod să vorbești despre pornografie. Și destul de riscant. Nu-s nesimțit. Și nici cu mințile pierdute. Dar faptul că, în urma unui studiu între tinerii creștini din SUA, 16% dintre adolescenți văzuseră un film pornografic, că în România sondajele arată că 31% dintre cei ce urmăresc crestinortodox.ro și 29% dintre cei ce intră resursecreștine.ro accesează și pornografia m-a înspăimântat. Cineva trebuie să-și bage mâinile să scoată și castanele din foc. Cu riscul de-a se pârjoli…

Pornografia, această grafică a relațiilor intime (cu scopul de-a stimula erotic privitorul), e ca hidrogenul: prezentă aproape peste tot. Și gata să arunce în aer dacă e folosită! E prezentă agresiv în fotografii, reviste, cărți, filme, jocuri video, cărți de joc, animații, sculptură și chiar grafică (chiar pe farfurii de pe timpul egiptenilor!). Pentru romani și greci era o “normalitate”. Astăzi, 12 % din toate site-urile conțin imagini pornografice. În fiecare secundă peste 28.300 de vizitatori ai Internetului accesează imagini cu caracter obscen. Peste o treime din downlaud-urile zilnice conțin pornografie! 2,5 de miliarde de e-mailuri zilnice (8%) au în conținut aceste aspecte. 72 % dintre bărbați și 28 % dintre femei au intrat în contact cu perversiuni vizuale! Vârful diabolic al prezentului a ajuns la… sexul cibernetic! Prin calculator!

Aviditatea după pornografie bate record după record. Par exemple, “trailerul” de 2 minute al dramei erotice “Fifty Shades of Grey” a fost postat pe Youtube la 26 iulie, și în trei zile a avut 36,4 milioane de accesări! De fapt pornografia e o industrie: 380 miliarde dolari/an, adică dublul PIB-ului României! Șocant este că accesările pentru întinarea minții cresc de sărbători și… duminica dimineața, când oamenii ar trebui să fie la biserică!

Pornografia e o curiozitate păcătoasă care a devenit obsesie culturală. Apărătorii ei susțin că e o distracție inofensivă, dar mint. Dezumanizează sexul. Duce la lipsă de respect față de femei. Ori la așteptări nerealiste. Consumatorii căsătoriți nu mai pot aprecia frumusețea partenerului (63%). Această “joacă” produce dependență. E drog. E patologie sexuală: expunerea masivă la astfel de imagini modifică atitudinile și sentimentele. 25% dintre bărbați și 15% dintre femei care au consumat-o recunosc că în urma vizionării au aplicat “lucruri pe care le-au văzut” în zilele următoare!

Expunerea la stimulii pornografici declanșează Epinefrina, un produs chimic din sânge, în mintea consumatorului apărând mereu imaginile înregistrate de retină. Cercetătorii spun că aceste imagini nu se șterg nici după 6 săptămâni! Sarabanda declanșată împinge la pedofilie, hebefilie (materiale pornografice despre tineri) ori parafilie (deviații sexuale ce includ sadismul, masochismul, sodomizarea, bestialitatea etc)!

Pornografia distruge relațiile de prietenie, crește numărul violurilor (92% dintre violatori sunt consumatori de pornografie), crește numărul de boli (în 2014 sunt cu 40 de mai multe boli cu transmitere sexuală ca în anii ’60-’70), distruge căsătorii. Și, cel mai grav, distruge relația cu Dumnezeu!

Biblia condamnă pornografia. “Fugiți de curvie (porneia) (1 Cor.6:18), “să vă feriți de curvie (porneias) (1 Tes. 4:3). E un păcat nu doar insalubru, dar “sexul fără persoane” e o respingere a planului lui Dumnezeu! Domnul a hotărât relațiile intime numai între soți (Gen. 2:24). Valorile stârnite de pornografie sunt anti-biblice, anti-cristice.

Ca cineva să scape de acest viciu extrem trebuie să facă din părtășia cu Hristos o prioritate. Închinarea îl va apăra de păcat Gal. 5:16). Apoi trebuie să se lase transformat de înoirea minții (Rom. 12:1-2), să fugă de ispită, să-și facă prietenii sănătoase, să mărturisească greseala (Iacov).

Cine accesează pornografia? “Cei care au mult timp liber”, spunea Vladimir Pustan. Și ce să facă? Josh McDowell spunea că “rădăcinile poftelor se contracarează (și) cu exerciții fizice!”. Iar eu, Nicolae Geantă vă atenționez: Pornografia se combate cu Internetul închis și cu Biblia deschisă!

Generația creștinilor de azi este cea mai expusă la acest păcat diabolic! Dar și cea care îl poate birui cel mai bine. Altfel, Dumnezeu nu ne-ar fi așezat aici! Fugiți de pornografie! Nu lăsați diavolul să mai aducă încă 7 păcate… Fiți lumină! Și condamnați nu numai “ce fac ei în ascuns”, ci și ce-și etalează la vedere! Dumnezeu nu lasă nici un păcat nedescoperit. Și nici o faptă bună nerăsplătită!

Vezi Partea 1-a aici – Păcate extreme. 1. Senzualitatea – viața cu bulină roșie –  http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2014/07/pacate-extreme-1-senzualitatea-viata-cu.html

Citeste blogul lui Nicolae Geanta aici – http://nicolaegeanta.blogspot.com

Crestinii din China au depasit numeric membrii Partidului Comunist


14.10.10-Chinese-Church

Numarul crestinilor din China a crescut vertiginos in ultimii ani, desi guvernul comunist ii persecuta, bisericile sunt demolate iar liderii crestini sunt arestati.

Populatia crestina din China a ajuns la aproximativ 100 de milioane, o cifra impresionanta, complet neasteptata pentru guvern, care incearca acum din rasputeri sa opreasca raspandirea crestinismului in China.

Cu toate acestea, statisticienii cred ca numarul crestinilor ar putea fi de trei ori mai mare. Insa si asa numarul celor care au aderat la invataturile crestine depaseste clar numarul membrilor de partid din China, care se cifreaza la un total de 86,7 milioane.

Acest lucru poate fi vazut ca un esec al sistemului, deoarece revolutia din 1940 sustinea ca „poporul chinez nu ar trebui sa creada in orice dumnezeu”.

Miile de biserici care au fost demolate sau confiscate din ordinul partidului comunist in anii 1950 si 1960 au fost reconstruite aproape in totalitate sau renovate . Unele lacase de cult care functioneaza si in zilele noastre au fost construite in urma cu peste 220 ani.

In ultimul deceniu au fost construite multe biserici unele cu permisiune oficiala, altele fara permisiune, deoarece administratia locala a refuzat construirea de biserici.

Cercetatorii acestui fenomen cred ca situatia actuala este ireversibila, desi Partidul Comunist continua sa starneasca „valuri” de persecutie, sa distruga monumentele crestine sau sa elimine crucile tuturor bisericilor, conform celei mai recente dispozitii.

Sursa: Acontecercristiano

Daniela Baniță – MARTURIA INTOARCERII MELE LA DUMNEZEU


Daniela Banita

M-am născut in toamna anului 1962,in localitatea Focsani-Vrancea si am trait într-o familie de ortodocşi care ţinea cu regularitate zilele, praznicele, sfinţii! Se punea mare accent pe credinţa strămoşească!
Am fost dată la orfelinat până la varsta de 3 ani, când sora tatălui meu a dorit să ia de crescut o fetiţă de la orfelinat… Neştiind de existenţa mea, când a căutat în dosare să vadă numele meu, a descoperit cu emoţie că de fapt eram nepoata ei… Cât de mare este Dumnezeu…
El pregăteşte celui orfan o casă!
Pe cea care m-a născut nu am cunoscut-o decât la 20 de ani, şi atunci m-am dus eu să o caut… nu că ar fi meritat efortul. Dar doream să-i trag o „săpuneală”… În mintea mea de copil, de la vârsta de 5 ani când am ştiut adevărul cu privire la părinţii mei, am judecat-o foarte mult… şi, sincer, am urât-o! Stăteam ore în şir în faţa oglinzii şi îmi închipuiam că vorbesc cu ea… şi atunci plângeam pe corzile viorii, căutând să găsesc răspunsuri la întrebările mele copilăreşti: ”De ce nu mă caută? Oare nu se întreabă dacă la orfelinat se ţin Paştele, Crăciunul? Eram primul ei copil… cum a avut inimă să mă dea la orfelinat?” – acestea erau întrebările mele… Tatăl… era un beţiv şi de multe ori am stat internată în spital cu nasul spart şi ochii cât cepele din pricina pumnilor lui… În perioada aceea am strâns multă amarăciune, de care numai Duhul lui Dumnezeu m-a vindecat!…
(De cand ma stiu,am iubit Cerul…pentru mine,copil fiind,era locul Pacii,un loc care imi starnea curiozitatea..nu stiam nici ce e in cer,nici deasupra lui…ca dedesubt,stiam ca vedeam….mereu ma intrebam: Oare dupa acest cer pe care ochii mei il vad,mai sant blocuri,oameni?…)
Mama, cea care m-a luat şi m-a crescut, mi-a dat toată dragostea şi grija unui părinte adevărat… m-a iubit foarte mult, iar eu eram tare legată sufleteşte de ea… Am fost un copil liniştit şi blând, dar greutăţile şi încercările prin care am trecut în copilărie din pricina tatălui m-au făcut să tratez cu indiferenţă prezenţa lui Dumnezeu în viaţa mea, astfel că pe la 19 ani am înghiţit vre-o 30 de diazepane… mă săturasem de viaţa pe care o duceam… şi pe când eram întinsă pe patul spitalului, cu perfuzii în mâna, dintr-o dată mi-am văzut trupul întins. Am ieşit din trup, am văzut cum toţi fugeau încoace şi încolo ca să mă aducă la viaţă, am vazut-o pe draga mea mamă cum plângea şi striga: „Dana, nu muri, mamă!”… chiar dacă aş fi vrut să-i spun ceva, ea nu mă vedea! Am văzut cum a venit la mine un bărbat foarte înalt, nu i-am văzut faţa, dar era îmbrăcat în haine albe… M-a luat de braţ şi am început să zbor…
Binecuvântate clipe! Doamne… Cum va fi la răpire? Când vom zbura ca porumbeii înspre Cel ce a fost mângâierea noastră, cât am fost pe pământ…?
Împreună cu acel om am trecut prin tavan, printre stele… Ce minunat! Nu ştiam ce-i cu mine! Ştiam că lăsasem trupul acolo jos… dar de fapt eram tot eu şi zburam… şi dintr-o dată ne-am oprit într-o grădină plină de pomi, de flori, de soare… era ceva contrastant faţă de ce lăsasem pe pământ! Era deosebit! Îngerul de langă mine (căci ştiam că omul acela era îngerul meu păzitor) aştepta verdictul lui Dumnezeu! De rai nu eram bună… de iad… nu aveam aprobarea! Dar, dintr-odată, cam la 3-4 metri de noi a aparut un OM îmbrăcat cu haină albă, până la pământ, şi încins cu un brâu foarte lat, de aur, la mijloc! Acel OM nu a vorbit cu mine, dar i-a spus celui de langă mine:
-„Nu acum! Du-o înapoi pe pământ, căci trebuie să se întâlnească cu Mine!”…
Eu nu am ştiut cine este acel OM! Dar la clipeala ochilor m-am trezit în spital! Îmi revenisem! Şi marea mea întrebare era: cine era acel OM? Îmi rămăsese gândul la acel brâu de aur! Căci nu mai văzusem aşa ceva!
Apoi anii au trecut, devenisem rea, nu mă mai înţelegeam cu nimeni, iar cuvântul „iertare” era considerat o slăbiciune… Ştiam că nu fac bine, dar nu aveam puterea să nu fac răul… Prin Harul lui Dumnezeu, am lucrat într-o unitate militară şi prin anul 1993 eram pusă cam des la serviciul de zi…
In acea Unitate Militara, am întâlnit un soldat prin care Dumnezeu m-a trezit… Eu îl vedeam pe el că e atât de liniştit şi ascultator,supus…vedeam in el o pace pe care eu nu o intelegeam! Într-o zi îl întreb:”măi, copile, tu nu cumva eşti pocăit?” – eu nu ştiam sensul cuvântului „pocăinţă” – iar el îmi răspunde: “O, doamnă… nu sunt aşa cum ar trebui să fiu”, iar eu m-am îngrozit şi am zis: ” Dacă tu, care nu bei, nu fumezi, nu înjuri… şi spui că nu eşti aşa cum ar trebui să fii… atunci eu….. înseamnă că mă duc în iad… Doamne, mă duc în iad… n-am fost niciodată pe acolo, dar nu simt nevoia…”
Şi atunci am început să plâng… au urmat multe zile de zdrobire, de zbuciumare sufletească… Plângeam mult şi într-o zi, pe când plângeam şi spuneam Domnului: “Doamne, eu ştiu că nu sunt vrednică de Tine… ştiu… dacă mor în noaptea asta, mă duc în iad… Dar, Doamne, aş vrea să fiu mântuită… Ortodocşii spun într-un fel, iehoviştii în alt fel… Doamne, ce să fac? Care este Calea?…” Şi m-am culcat plângând…
Binecuvantat să fie Cel ce este viu! Cel Sfânt şi Atotputernic! Şi dacă o inimă Îl cheamă, EL, care a făcut urechea şi gura, aude şi răspunde! Slăvit să fie Domnul!
M-am culcat plângând şi am visat că zbor!… Ce minunat! Era un cer plin de stele… La un moment dat, în faţa mea a apărut acel OM! cu brâul de aur încins la mijloc! L-am cunoscut!
Era Domnul!
Era Isus! Adevărul suprem! Calea şi pacea, pe care le-am căutat o viaţă întreagă! Viaţă de păcat si amărăciune! O viaţă fără pace! Dar am găsit pacea! O pace sfântă! Când L-am văzut, m-a luat de mână, m-a asezat în dreapta LUI şi mi-a spus aşa:
– “ Acum va fi răpirea, acum toţi copiii Mei vor veni la Mine… Du-te înapoi pe pământ să vezi ce a ajuns pământul în urma răpirii!”
Iar eu am zis:
-Doamne, e atât de bine aici la Tine… nu vreau să mai merg înapoi!
(simţeam că pluteam în pace!)…
Dar Domnul mi-a spus din nou acelaşi lucru, iar la cuvântul Domnului am coborât şi am văzut pământul aşa cum arată în atlasele geografice, ca o cărămidă arsă de foc… În timp ce coboram, respiram din ce în ce mai greu, în aer erau ca nişte straturi de pâclă,din ce în ce mai dense, care îmi îngreunau respiraţia! Pământul arata ca o cărămidă arsă de foc, iar din el ieşeau flăcări de foc până sus… Am coborât mai mult şi am ajuns pe pământ…Acolo, nu erau oameni, dar am văzut cai care înotau în sânge până la zăbală! Atunci m-am uitat în sus şi am strigat:” Isuse, nu mă lăsa !”… Am început să zbor din nou şi parcă dădeam fiecare stea la o parte cu mâna şi Îl căutăm pe Domnul! Apoi m-am trezit, dar aveam altă nedumerire: în vis, Domnul îmi spusese de răpire şi copiii Lui… Am zis: ”Doamne, niciunde nu am auzit de vreo răpire a copiilor Tăi… Care sunt copiii Tăi? Ortodocşii nu au spus nimic despre aşa ceva… şi nimeni, nici preotul, nici parinţii, nici profesorii…” Dar Dumnezeu este credincios şi drept! M-a călăuzit prin Cuvantul Scripturii, prin multe vise şi am vazut din Lucrarile LUI… M-a ajutat să închei legământul prin apa botezului, bucurându-mă de prezenţa Lui, ca un copil… În suflet era numai primăvară… totul era pace şi bucurie… atunci nu înţelegeam ce s-a petrecut cu mine… dar radiam de bucurie… mergeam pe stradă, cântam în inima Glorie Dumnezeului Cel Veşnic şi vedeam Mâna Lui şi simţeam Ocrotirea LUI! Binecuvântate stări de fericire… Când Îl ai pe Domnul-ai totul…
El şi-a împlinit promisiunea, m-am întâlnit cu EL, şi de atunci, casa mea a devenit un colţ de Rai… Inima mea a primit pacea şi bucuria care nu pot fi exprimate în cuvinte…
Mulţumesc Domnului pentru lucrările pe care le-a făcut în viaţa mea, pentru minunea naşterii din nou… pentru Duhul Sfânt… Nimeni nu m-a putut schimba… Singurul care s-a aplecat până în mizeria mea şi mi-a schimbat viaţa, gândirea, a fost, este şi va fi cât vor ţine cerurile şi pământul: Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu…Glorificat să fie Domnul!
„În nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi!” (Faptele apostolilor 4:12)