Rugăciunea la fără frecvenţă


Am fost de curând la o conferinţă (de tineret) unde rugăciunea de debut a durat sub… 60 de secunde! Nu de mult, participasem la o altă conferinţă (de familii, cu cca 500 de persoane), unde rugăciunea de început a fost pe… “mute”. Pentru că, deşi am stat în picioare trei minute, nu s-a rugat nimeni! De fiecare dată, mi-a sunat în cap următoarele: putem păcălii oamenii cu studii neglijente, dar nu-i putem păcăli cu rugăciuni neglijente! Pentru că, înşelaţii vom fi noi! Iar pierderile, le va înregistra Dumnezeu.
Rugăciunea nu poate lipsi din nici o lucrare. Nici a noastră, nici a bisericii. Ea e grapa ce fărâmiţează bulgării colţuroşi de pământ uscat. Apoi, sămânţa aruncată în timpul predicării, va încolţi mai uşor. Mai rapid. Mai eficient. Fără rugăciune, făcută în modul cel mai serios, Cuvântul va cădea pe beton. Sau, în cel mai bun caz, pe parchet. Oamenii nu se vor ruga. Pentru că, numai cei ce se roagă vor dori să se roage!
Leonard Ravenhill spunea că “dacă predicile moarte sunt de neiertat, rugăciunile moarte sunt mai rele”. Pentru că ele nu trec nici măcar dincolo de tavanul bisericii. Nu mişcă inimile credincioşilor ce le aud, nici ale lumii, şi nici atât pe Dumnezeu. Dacă vrem să mişcăm cu rugăciunea noastră, mai întâi să fim noi mişcare. “Trebuie să fim serioşi, dacă vrem să fim luaţi în serios”, spunea David Wilkerson. Altfel, nu vom fi decât nişte creştini ce vom sluji automat, mecanic (şi nu dinamic), manierist, cu aceleaşi clişee. Stereotip. Ne vom ruga, dar nu vom fi nici un pericol pentru iad! Iar cererile noastre vor deveni doar nişte nori fără apă!
Trebuie să recunoaştem, astăzi oamenii nu-s sătui de rugăciune, ci de rugăciunea noastră. Acest lucru l-a determinat pe Nietzsche să strige: “Va trebui să arătaţi mai răscumpăraţi, dacă vreţi ca eu să cred în Răscumpărătorul vostru!”.
Oamenilor le place studiul în biblioteci, să tragă de fiare în cluburi, să comunice pe reţele de socializare, să aibă tovărăşii, camaradenii, să cânte imnuri în biserici sau chiar să predice, dar… le e tare greu să stea în rugăciune!
Noi, putem numi lipsa rugăciunii neglijenţă, lipsa apetitului siritual, lipsa viziunii sau chiar lipsa timpului (deşi Martin Luther spunea că are atâtea probleme de rezolvat încât are nevoie de trei ceasuri pe zi să se roage!). Însă nu trebuie să scăpăm printre degete un adevăr solemn: lipsa rugăciunii, la Dumnezeu e păcat! (1 Samuel 12:33 – “departe de mine să păcătuiesc împotriva Domnului, încetând să mă rog pentru voi”!).
Ne lipsesc rugăciunile cu lacrimi (dar nu de ceapă), rugăciunile prelungite, rugăciunile care gem, rugăciunile care postesc… Ne lipseşte rugăciunea în singurătate, în familie, în biserici, la părtăşie. Ne lipseşte enorm “odăiţa” de rugăciune. “Cine nu are o odăiţă de rugăciune aici jos (odăiţa reflectă starea noastră spirituală, nota mea), cum crede că va primi una acolo, în cer?”, întreba retoric Florin Ianovici. Ne lipsesc rugăciunile solicitante, rugăciunile extenuante, rugăciunile în care să ne lepădăm de noi şi să alegem zilnic să murim!
Suntem vrăbii în rugăciune, prin urmare nu putem zbura mai sus de cea mai joasă ramură a sfinţeniei! Iar când credinţa încetează să se mai roage, încetează să mai trăiască”, spunea E. M. Bounds. Numai un om care va sta în genunchi înaintea lui Dumnezeu, va sta în picioare înaintea oamenilor!

Ghiulele pentru familie


Războiul împotriva familiei este unul perfid și intens. Diavolul lovește cu toată ura în această frumoasă cetare: căsnicia. Hoardele lui turbate lovesc din toate părțile în frumoasa cetate construită de Dumnezeu.

Diavolul care orchestrează acest asalt susținut asupra familiei, folosește câteva “ghiulele” în încercarea de a zdruncina temeliile familiei.

Iată câteva:

1. Imoralitatea – standardele morale ale Europei sunt contagioase și pentru noi românii. Vorbim tot mai relaxat despre poligamie, homosexualitate. Se dorește tot mai mult ștergerea oricărui marcaj sau hotar dintre bine și rău, curat și murdar, sfânt și spurcat. Parcă ne-am simți mai bine într-o țară cuprinsă de un amalgam corcit de ideologii decât având principii absolute.

2. Sistemul legislativ – în Olanda s-a înființat deja un nou partid: partidul dragostei frățești, libertății și diversității. Sună frumos, așa-i? Și este și legal. Este partidul pedofililor. Se doresc tot mai intens modificări de legislație, legalizarea căsătoriilor unisex, educație homosexuală în grădinițe, interzicerea referirilor la Biblie și Isus, “certificate de normalitate” pentru homosexuali.

Oare nu ar trebui să fim mai interesați de valorile morale ale politicienilor noștri și mai puțin de banii lor oferiți “gratis”?

3. Divertismentul – televizorul înlocuiește comunicarea activă cu vizionarea pasivă. Cultivă egoismul și remodelează perspectiva asupra vieții. Redefinește adevărul. Ne uităm prea mult la televizor și prea puțin la programul divin al cerului pentru familiile noastre. Știm ce a spus “Pepe” săptămâna trecută, dar nu mai știm ce a spus Pavel în predica de ieri. Ajungem să tolerăm ceea ce tolerează și lumea pentru că ne-am hrănit mintea cu lucrurile ei.

4. O Biserică tot mai tolerantă – o biserică care este tot mai permisivă. Care-și ajustează teologia în funcție de vremurile actuale. O biserică care ferfelițează Biblia ca să nu ne șifoneze stilul de viață. O biserică tot mai “deschisă la minte“. 

Cred că diavolul mai are și alte ghiulele mult mai sofisticate și subtile.
Cu ce alte “ghiulele” mai lovește Satan în familiile noastre?
Și cum ne putem proteja de loviturile lui?

Sursa: Ambasadorul

Generatia iPHONE


Suntem acum oamenii ecranului. Suntem înconjuraţi de ecrane, monitoare şi alte maşinării care pâlpâie şi fiecare dintre ele cer atenţia noastră. Ceea ce a început cu televiziunea s-a răspândit spre celelalte tehnologii

Am ales acest subiect pentru ca pe langa site-ul de socializare Facebook, I-phone.ul este unul din cele mai dezbatute subiecte, si unul din cele mai “must have” lucruri.

Stii ca daca nu ai Iphone nu esti la moda? Aha.. si ce daca?

Oare numai mie mi se pare ca lumea a evoluat prea mult?

Este începutul unei schimbări importante. Părinţii le oferă din ce în ce mai des iPhone-urile lor copiilor de 1 an, 1 an şi jumătate, ca pe o jucărie care să îi facă să tacă, ceea ce nu e bine!

Inca din primele clase copiii au telefoane mobile, dar nu orice fel de telefon.. de ultima generatie, cu Touch-Screen si alte chestii.

Si asta de ce? Pentru ca au vazut la parinti cum isi verifica si de 3 ori mailurile inainte sa ajunga la serviciu, prin trolee si prin gari circula oameni prinsi si captati in ecranele Ipad.urilor si Iphonurilor circuland pe Facebook, iar copiii isi doresc din ce in ce mai mult sa detina si ei o astfel de “jucarie”.

Generatia aceasta s-a obişnuit să obţină orice îşi doreşte, oricând îşi doreşte, indiferent de urmări.

Tehnologia ofera prea mult!

Studiul, publicat de Common Sense Media, o organizaţie non-profit din San Francisco, arată că cei mici care provin din familii înstărite sunt au acces la jocuri educative pe telefoanele mobile sau pe tabletele lor, în timp ce copiii din familii cu venituri reduse se uită la televizoare în camerele lor.

Copiii se cauta pe harta telefonului, sa vada unde este colegul/colega, daca vine invataoarea sau nu, daca colegul ei de banca are cartela Frog sau Vodafone, cat a costat tabla sau ce salarii au profesorii lor.

Care este diferenta intre iPHONE 3 sau iPHONE 4 sau 5?

Va spun eu.

Diferenta este  timpul pierdut.

iPhone 3 nu are atatea aplicatii ca iPhone 5, ceea ce te face sa ai mai mult timp pentru tine, insa iPhone 4 este mai dotat fata de iPhone 3 ceea ce te face mai captabil in fata lui, iar timpul tau se scurge mai repede si te ajuta sa iti golesti mai repede buzunarele.

Specialiştii recunosc că sunt lucruri pe care le cumpărăm şi care chiar ne pot face mai fericiţi, dar trebuie să fim atenţi pentru că, în ziua de azi, putem cumpăra lucruri cu bani pe care nu îi deţinem la propriu.

Ce sa mai zic de “Generatia tigaretelor” .. ar fi un alt subiect care l-am putea atinge.

„Dacă această generaţie nu-şi schimbă comportamentul până ajunge la pensie, vom avea nevoie de un semnal de alarmă, care să trezească generaţiile următoare”, spune Simonne Gnesses, fondator al Wise Monkey Financial Coaching

De ce atata agitatie?

Dumnezeu ne-a spus sa fim lumini,

Nici de cum nu s-a referit la ecranele luminate ale telefoanelor sau Smart.phoanelor, in diferite culori, care mai de care mai colorate sau mai puternice. Nici macar la calculatoarele care le detinem, laptopuri sau tablete.

S-a referit la inima, la caracter, la personalitate, la gandire!

Nu zic ca e rau sa ai, insa zic ca e rau cand le ai si  pun stapanire pe tine. Pune stapanire fara sa iti dai seama, la fel ca un tic nervos.

Dumnezeu cauta placerea in oameni, insa ce placere gaseste daca toata ziua suntem cu nasul in ecranele multicolore sau a imaginilor de pe Facebook?

Ce gaseste Dumnezeu la noi daca noi nici macar nu il bagam in seama decat noaptea inainte sa dormim, ca un ritual ce-l avem, sau cate un “Domane-ti multam de masa!”

Luati aminte, si nu va inselati singuri, Satana este smecher.

Cauta sa ne ademeneasca cu tot felul de lucruri.

Nu ne zice “renunta la Dumnezeul tau si urmeaza-ma” pentru ca daca ne-ar zice asta, e constient ca nu il urmeaza nimeni. Satana cauta sa ne ademenasca cu tot felul de maruntisuri care ne costa intreaga viata.

Ne schimba gandirea si ne umple mintea cu toata tehnologia asta IT si ne imbrobodeste cu tot felul de inventii si noi accesari ca nu mai avem timp pentru Dumnezeu, pentru rugaciune, pentru o cantare crestina sau pentru prietenii care au nevoie  sa ii vizitezi real, si nu pe internet!

Tu cum stai cu timpul tau?

Nu uita ca se scurge..

de Calina Ch.

http://neclintit.com/2012/10/31/generatia-iphone/

Este pacatul ceva grav?


Cand descoperi ca ai o boala, este important sa te intrebi: “este grav?”  Este si mai important sa iti pui aceasta intrebare cand este vorba despre boala spirituala  a pacatului. Multi oameni admit cu o indiferenta  vesela ca sunt pacatosi, pentru ca nu au nici o idee ce inseamna aceasta.  Ei considera ca “fiind ceva omenesc”, si se adapostesc in spatele  faptului ca “fiecare face asa”. Dar prin aceste afirmatii ei incearca sa  fuga de adevarata problema: “Este pacatul ceva grav?” Iata cateva lucruri pe care Biblia le spune despre tine ca esti un pacatos.

Esti degradat. Aceasta nu inseamna ca esti atat de rau cum cineva poate fi, nici ca pacatuiesti tot timpul  in toate felurile posibile.  Nu inseamna ca nu poti nici distinge  intre ce este bine si ce este rau sau ca nu faci lucruri care sunt placute sau de ajutor. Dar inseamna ca pacatul a invadat fiecare parte a naturii si personalitatii tale – mintea, vointa, sentimentele, constiinta, dispozitia si imaginatia ta. “Inima este nespus de inselatoare  si de desnadajduit de rea”. Radacina problemei tale nu este ceea ce faci ci ceea ce esti tu! Pacatuiesti pentru ca esti un pacatos.

Tu esti corupt. La acest capitol Biblia nu ascunde adevarul cand spune: “Caci dinlauntru, din inima oamenilor, ies gandurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtisagurile, lacomiile, viclesugurile, inselaciunile, faptele de rusine, ochiul rau, hula, trufia, nebunia”. Este de observat ca aceasta lista include ganduri, vorbe si actiuni. Aceasta arata ca in fata lui Dumnezeu tot pacatul este la fel de serios. Unii oameni isi limiteaza ideea  lor despre pacat la lucruri ca uciderea, adulterul si hotia,  dar Biblia  arata clar ca nu avem dreptul  sa gandim despre pacat in felul acesta. Pacat este orice nu atinge standardul perfect al lui Dumnezeu. Orice spunem, orice gandim sau facem si nu este facut perfect din punctul de vedere al lui Dumnezeu , este pacat. Poti raspunde la urmatoarea intrebare: “Cine poate zice: Mi-am pastrat inima, sunt curat de pacatul meu?”  Poti tu? Daca nu, esti corupt.

Tu esti sfidator.  Biblia ne invata ca pacatul este fardelege, o razvratire deliberanta  impotriva autoritatii si legii lui Dumnezeu.  Nici o lege civila nu te forteaza sa minti,  sa inseli, sa ai ganuri necurate sau sa pacatuiesti in alt fel. Tu alegi sa pacatuiesti.  Tu alegi sa calci legea sfanta a lui Dumnezeu. Tu nu-L asculti in mod deliberat  si aceasta este un lucru  serios pentru ca Dumnezeu este un jucator drept, un Dumnezeu care  se manie in orice vreme.  Dumnezeu nu poate sa  fie niciodata “usor”, referitor la pacat, si tu poti fi sigur ca nici un pacat nu va ramane nepedepsit.

O mica parte a pedepsei lui Dumnezeu pentru pacat  vine in viata aceasta. Dar pedeapsa finala va fi primita dupa moarte cand, in Ziua Judecatii, fiecare din noi are sa dea socoteala  despre sine insusi lui Dumnezeu.

Referintele biblice dupa care s-a dat raspunsul la aceasta intrebare sunt:

Infrumuseteaza’ti sufletul nu trupul!


O lupta nebuneasca dupa perfectiune. Fara riduri, fara semne, fara burta, fara coapse prea mari, buze siliconate, un bust proeminent, par vopsit, sprancene pensate, imbracaminte dupa ultima moda, accesorii care mai de care mai trasnite, machiaj…si sufletul zbarcit, ridat, negru. Astazi oamenii nu alearga sa’si mantuiasca sufletul ci alearga sa’si “imbunatateasca” chipul; nu alearga sa’L caute pe Dumnezeu ci alearga prin magazine dupa lucruri care sa’i “infrumuseteze”; nu stau ore in sir cu Biblia in fata sa’L cunoasca mai mult pe Domnul deoarece ei petrec ore in sir privindu’se in oglinda sa vada ce mai au de adaugat sau de eliminat de pe chipul lor. Privesc in stanga si in dreapta la unul sau la altul nu ca sa afle daca el sau ea iL cunosc pe Dumnezeu, ci sa vada ce si’au mai cumparat nou, ce au mai frumos altii decat ei si de ce sunt apreciati mai mult. O goana dupa o frumusete trecatoare care astazi este, maine nu. Oameni frumosi pe dinafara si putrezi pe dinauntru. O dorinta diabolica de a avea un trup mereu tanar, perfect. Nu stiu daca ne dam seama sau nu, dar lucrul acesta influenteaza mult pe oameni. Ei ajung sa se simta inferiori, neacceptati, neiubiti pentru simplul fapt ca nu au o frumusete perfecta. Uitam adevaratele valori, adevaratele virtuti, uitam ce e mai important…sufletul, frumusetea lui. Am uitat ca fiecare e frumos in felul lui, am uitat ca Dumnezeu nu ne’a creat copii ci unici.

Si sufletul? De suflet cine se ingrijeste? Da’mi bani la preoti, crezand ca ne vor fi iertate din pacate? Facem fapte bune sperand ca astfel ne vom mantui sufletul? Ajutam biserica doar ca sa se roage pentru mantuirea noastra? Crezi ca se poate una ca asta? NU! Dumnezeu te va intreba pe tine ce’ai facut cu sufletul tau pentru ca tu esti direct responsabil de tine insuti. Nimeni nu va putea raspunde pentru tine, nici chiar parintii tai, nici chiar trupul tau frumos, nici banii, nici nimic din tot ce ai. Cauta sa te sfintesti, cauta sa’ti infrumusetezi sufletul. Trupul e trecator, dar sufletul traieste vesnic. Ai grija de el, pentru ca soarta ta depinde de cum vei prezenta sufletul tau lui Dumnezeu. Daca imperfectiunile trupului pot fi mascate, ei bine, cele ale sufletului nu pot fi ascunse.

Infrumuseteaza’ti sufletul nu trupul!

http://neclintit.com/2012/10/23/infrumuseteazati-sufletul-nu-trupul/