Binecuvântare la botez


Maria Luca

În casa Ta Isuse,e sfântă sărbătoare
Se bucură poporul în rugă şi-n cântare,
Căci s-au întors copiii pierduţi pe-acest pământ
Să-ncheie azi cu Tine un sacru legământ.

În ceruri mii de îngeri se bucură cu noi
Căci s-au întors acasă din prinşii de război,
Primeşte-i Sfinte Tată căci ţi-au cerut iertare,
Revarsă har de sus şi binecuvântare!

Ei stau în faţa Ta cu hainele albite
Cu ochii înălţaţi spre Tine ,Sfânt Părinte,
Să-ţi ceară îndurare şi ocrotire Ţie
Pe drumul ce pornesc s-ajungă-n veşnicie.

Priveşte către ei,sunt slabi şi n-au putere
Să lupte cu ispita în lumea de durere,
Întinde-ţi Doamne mâna şi lasă Duhul Sfânt
Să le-ntărească paşii în drumul pe pământ.

Revarsă peste ei Isus ,din harul Tău,
Fereşte-i de păcate,de tot ce este rău,
În inimi pune pace şi-a Ta iubire care,
Aduce pentru toţi nădejde şi iertare!

Îmbracă-i cu putere şi ţine-i neclintiţi,
Să fie plini de râvnă,să fie toţi iubiţi,
În casa Ta Isuse să-i faci străjeri deplin,
Doar Ţie să-Ti slujească acum şi-n veci! Amin!

Maria Luca

La revedere, Becky


Am cunoscut-o pe Becky dintr-o carte. O carte în care era personajul principal, dar dădea şi numele cărţii. Nici nu-mi imaginam că o s-o întâlnesc vreodată. Am avut ,însă, harul să o întâlnesc. Şi să o reîntâlnesc. Şi să mă bucur de fiecare dată.
Am înţeles de la bun început că este o persoană specială, având o misiune specială, pe care alături de părinţii ei Mircea Oprean şi Lidia Husanu Opreanşi-a asumat-o. Şi-au asumat această misiune „la pachet” cu necunoscutele din ecuaţiile lui Dumnezeu, care nu ne dă întotdeauna detalii privitoare la planurile Sale. Şi, mai ales, nu ne răspunde la întrebări de genul „De ce eu, Doamne?” sau „De ce aşa, Doamne?”
Becky Oprean nu mai e printre noi.S-a dus să dea raportul: „Misiune îndeplinită, Doamne!” Şi asta dincolo de înţelegerea noastră. S-a dus lăsăndu-ne răscoliţi de durere, dar având speranţa pe care o împărţea cu generozitate potrivit chemării ei.
Despre Becky şi Becky’s Hope am mai scris poezii. Aş vrea să o fac şi acum, dar simt că-mi lipseşte dramul de detaşare necesar ca să-mi caut cuvintele.
Voi încerca, totuşi, căci trebuie să-i spun: La revedere, Becky!
La revedere, Becky
Când suferinţei i s-a dat anume
Surâsul ca un nimb nepământean
Să-mpartă, strălucind, speranţă-n lume,
Acesta s-a numit Becky Oprean.
Da, un surâs, un fâlfâit de-aripă
Ca un îndemn nemijlocit la zbor,
Speranţă renăscând clipă de clipă
Şi împărţită darnic tuturor.
Ne-a însorit printr-un surâs trecutul
Când surâzând privea spre viitor,
Dar dăm prezentului plângând tributul
Căci despărţirile oricând ne dor.
Surâsul ce-o făcea strălucitoare
E astăzi doar în amintire viu;
Aş vrea să-l nemuresc şi-n vers, dar, oare,
Cât aş putea cu lacrima să scriu.
Mă reculeg, torcând în vers durere
Dar împletind şi optimism pe fus,
Să pot rosti crezând: La revedere,
Becky, în veşnicie cu Isus!

Simion Felix Marțian

Rugăciune în pragul noului an


Felix

„Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse şi iată că erau foarte bune.” (Geneza 1:31a)

Prin Logos toate s-au înfăptuit,
Creaţia întreagă-i o minune
Iar când lucrarea,Doamne, ai isprăvit
Spre tot ce ai făcut Tu ai privit
Şi ai văzut că toate-s foarte bune.

Eram cotat ca „foarte bun”şi eu
Fiind administrator pe planetă,
Purtam în mine chip de Dumnezeu
Dar m-a îngenuncheat păcatul greu
Şi mi-a mânjit această etichetă.

A trebuit să fie un Calvar
Marcând a veşniciilor răscruce,
Şi Fiul Tău, aducător de har,
Să-mi curăţească eticheta iar
Murind pentru păcatul meu pe cruce.

Acum, cu tot ce am dumnezeiesc,
Cu tot ce regăsesc curat în mine
Vreau să fac lucruri bune şi doresc
Să pot, la fel ca Tine, când privesc
La ce-am făcut, să spun că-i foarte bine.

Aş vrea să îmi dispară din auz
Păcatul vechi, tot zornăindu-şi lanţul,
Făcându-mă adeseori confuz,
Şi n-aş mai vrea ca iarăşi să mă scuz
Când, la sfârşit de an, îmi fac bilanţul.

Căci eu privesc la anul ce-a trecut
Şi caut cu-ndârjire numai bine,
Dar din ce văd prin ceea ce-am făcut
Nu-s impresionat în mod plăcut
Şi nu te mulţumeşte nici pe Tine.

Însă ştiind că eşti îndurător,
Pentru iertare eu te rog fierbinte
Şi pentru har în anul viitor,
Pentru ca la bilanţul următor
Să fii de mine mulţumit, Părinte.

Amin
Vulcan, dec. 2008    Simion Felix Marţian

Bilanț spiritual


Felix

A mai trecut un an şi altul vine
Pe-ale genezei tainice cărări;
Timpul n-are lungime sau lăţime,
Valoarea clipei e cuprinsă-n sine
Şi se măsoară în realizări.

La pragul dintre ani, cei prinşi de glie
Îşi fac bilanţul strict material,
Dar cei ce-şi strâng comori în veşnicie
Şi se silesc pentru Împărăţie,
Recurg la un bilanţ spiritual.

Nu-i importantă noua ta maşină
Ce-ai cumpărat-o-n anul încheiat,
Ci cât de mult ai răspândit lumină,
Cât ai iubit cu dragoste deplină,
Cât ai zidit şi cât ai mângâiat.

Valoarea noii case cumpărate
Nu stă în ea, ci doar cât uşa ta
A fost deschisă celui care bate
Şi, dând dovadă de-ospitalitate,
Ţi-ai mai adăugat în cer ceva.

Grădina ta, ce parcă râde-n soare,
Nu-i un motiv de a te lăuda,
Şi n-o considera realizare
Prin rodul ei, decât în cazu-n care
Din acest rod n-ai încetat a da.

Şi pentru că-i bilanţ, adu-ţi aminte
De juruinţele ce le-ai făcut
Acum un an, cu un elan fierbinte,
Şi, cântărindu-le bine în minte,
Vezi câte din vedere le-ai pierdut.

A mai trecut un an şi altul vine,
Dar ce-a trecut, e dus definitiv;
Haideţi să ne silim a face bine
Şi clipelor să dăm valori sublime
Ca-n cer s-avem bilanţul pozitiv.

Amin
Vulcan, 30 dec. 2006     Simion Felix Marţian

De ce, Doamne?


Maria Luca

De ce plange cerul, Doamne,
Stropi de lacrimi pe pamant?
Oare iar Te-au suparat
Oamenii ce au uitat
Sa traiasca-al Tau Cuvant?

De ce, Doamne, vin furtuni
Si razboaie… si dureri?
Oare ochii-Ti iubitori
Mai privesc acum spre noi?
Ne mai dai din cer puteri?

De ce ape-nvolburate
Duc cu ele dragostea
Si vin ganduri ce framanta
Iar in piept inima-i franta
Fara de Iubirea Ta?

De plange cerul, Doamne?
Oare ai uitat de noi?
Nu-Ti intoarce Doamne fata…
Vrem sa vina dimineata
Peste lumea de nevoi!

Mai trimite har de sus
Si iubire…si credinta
Ca-mpreuna mic si mare
Sa pornim spre-albastra zare
S-ajungem la biruinta!

30/12/2014     Maria Luca