Să poţi iubi statornic


Maria Luca

Şi dacă uneori pe cerul vieţii tale
Mai vin furtuni ce-ncearcă să-ţi tulbure trăirea
Să nu te întristezi căci dincolo de nori
E Cel ce-aduce pacea, speranţa şi iubirea!

Şi dacă uneori mai doare câte-o vorbă
Şi ochii-nlăcrimaţi se-nchid cu neputinţă
Să nu mai plângi…Un Soare te luminează veşnic
Prin orice încercare ţi-aduce biruinţă!

Şi dacă uneori un tainic dor te cheamă
Privirea să-ţi înalţi spre-albastrul nesfârşit
E pentru că în suflet tu ştii că totul este
Să poţi iubi statornic şi tu să fii iubit!

Vulcan-16-08-2014      Maria Luca

Eu veşnic te-am iubit!


Maria Luca

Mă copleşeşti o, Tată cu-atâta îndurare…
Cu-atâta frumuseţe mă-ntâmpini zi de zi
Că parcă uneori nu mai găsesc cuvinte
Să-Ţi laud măreţia…să pot a-Ţi mulţumi..

În dragostea-Ţi divină m-ai ridicat din groapă
Şi m-ai suit pe Stâncă…alături să Îţi fiu
Mi-ai spus că pentru mine ai înfruntat calvarul
Şi mi-ai dat dreptul sacru de-a mă numi azi…fiu!

Te simt alături Doamne…în valuri şi furtună
Şi-n clipe fericite eu simt prezenţa Ta
Iar pacea ce mi-o dai e fără-asemănare
Căci vine din iubirea ce Tu o mai poţi da!

Mă copleşeşti o, Tată cu-atâta îndurare
Pe mine…fiu netrebnic ce-adesea Te-am rănit…
Cu-atâta frumuseţe mă-ntâmpini zi de zi
Şi îmi şopteşti în taină: „Eu veşnic te-am iubit!”

Vulcan-14-08-2014       Maria Luca

De profundis (Rugăciune de miner)


190443_171826586201645_618405_n
Mă cheamă adâncul din nou
Și beznei cu râvnă mă dărui,
Dar nu sunt prin asta erou
Chiar dacă pot munții să-i nărui.
Cu patimă dau ce-i de dat
Și-n miez sfredelesc azi Carpații
Cu braț de oțel, încordat,
Dar nu cer prin asta ovații.
Nu, nu sunt deloc un titan,
Ci om ce câștigă cu trudă
Făcând cu sudoare un ban,
Căci, iată!-și casca mi-e udă.
Afară m-așteaptă ai mei:
Băieții pe Jiu,dau la pește,
Iar fata, leit mama ei,
Acasă cu ea, gângurește.
Și ochii mi-s umezi de dor,
Dar ceva deasupra trosnește;
În spate mă-ngheață-un fior
Iar inima-n piept se oprește.
Nu, nu! – strg spre cer. Doamne, nu!
În mâna-Ți divină sunt toate
Și știu că de-aici numai Tu
Mai poți cu-ndurare-a mă scoate.
Te chem de aici, din genuni,
Știind că puterea-Ți divină
Mai face și astăzi minuni
Și-aduce în beznă lumină.
Mai vreau să-i revăd pe ai mei,
Mai vreau să ajung iar acasă
Și-apoi, împreună cu ei,
Să simt că și masa e masă.
Și-n pacea venind ca răspuns
Am zis: de acum, sfinte Tată,
Trăi-voi de rugă pătruns
Și eu și familia toată!
Simion Felix Marțian
Vulcan, 27 august 2014

Viaţa ta…


Maria Luca

Drumul tău uneori are spini ce rănesc
Şi te doare… şi plângi căci din zbor te opresc…
Viaţa ta e o luptă pentru azi, pentru mâine,
Pentru dor şi speranţă, pentru apă şi pâine…
Dar pe drum sunt şi flori, şi parfum şi culoare
Te-nsoţesc luminoase mii de raze de soare
Iar iubirea ţi-e scut şi putere şi-alin
Te îndreaptă spre cer într-o lume de chin…
Drumul tău uneori are spini dar şi flori
Uneori eşti pe val…alteori mai cobori
Dar să fii fericit… asta e viaţa ta
Ce-ai primit-o în dar să te bucuri de ea!

Vulcan-12-08-2014     Maria Luca

Comoara cea mai scumpă


Maria LucaAcum în viaţa mea nimic nu-i mai de preţ
Decât iubirea-Ţi sfântă şi harul Tău măreţ…
Comoara cea mai scumpă ce-o am pe-acest pământ
E pacea ce-mi aduci prin sfântul Tău Cuvânt!

Era cândva o vreme când alergam de zor
Să strâng aici comori ce ruginesc şi mor
Iar timpul mi-l pierdeam fără un rost anume
În falsa fericire ce-o dă această lume…

Dar mă iubeai o, Tată….din ceruri m-ai vegheat…
M-ai ridicat din groapa de moarte şi păcat
Şi m-ai zidit în Tine…în palme m-ai săpat
Prin jertfa de pe cruce să fiu şi eu salvat!

Acum în viaţa mea eşti tot şi eşti în toate
Cu Tine vreau Isuse să merg până la moarte…
Iar când pe nori de slavă din cer vei reveni
Şi eu să fiu chemată cu Tine-n veşnicii!

Vulcan-10-08-2014      Maria Luca