Biserica Penticostală Maranata Vulcan
Ca să lupți pentru biruința Bisericii, trebuie în primul rând să fii prezent la întrunirile ei!
Pe frunza înfăşată-n verde viu
Lumina a luat în greutate,
Şi-atinsă de priviri dezmănuşate
Sfioasă se încinge-n rubiniu.
Din tolba de culori înmiresmate
Curg curcubeie pe un vechi crochiu
Dând vieţii un tablou sonor, zglobiu,
Tablou de sentimente înrămate.
Sorbind avid frumosul din privire,
Cu primăvara-n ochi renasc şi eu
Trăindu-mi bucuria cu uimire
Şi, împrimăvărat în duhul meu,
Aduc ofrandă flori de mulţumire
Părintelui vieţii, Dumnezeu.
Vulcan, 12 martie 2014 Simion Felix Marțian
Prefă-te inimă în cânt
Să zbori…să zbori peste pământ…
Să baţi cu dragoste de frate
La porţi…la inimi încuiate…
Prin versul tău duios să spui
De-o dragoste cum alta nu-i,
Să spui de Golgota, de cruce
Ce mântuire ne aduce…
Prefă-te inimă-n izvor
Prin lumea-ntreagă călător…
Când arşiţa e mult prea mare
S-aduci odihnă şi răcoare,
Să stâmperi setea de Cuvânt,
Să dai puteri la cel înfrânt…
Atinsă de iubirea Sa
Prefă-te inimă în stea!
Vulcan-11-03-2014 Maria Luca
Când încercări te copleşesc
Şi ţi se pare drumul greu,
Pentru puterea de-a învinge
Să-I mulţumeşti Lui Dumnezeu!
Şi dacă-n viaţa ta e soare
Şi-atâtea binecuvântări primeşti,
Să nu te-ncrezi în eul tău…
Lui Dumnezeu să-I mulţumeşti!
Priveşte-n jur ce frumuseţe
A pus în tot ce a creat…
Pentru tot harul şi-ndurarea
Să-I mulţumeşti neâncetat!
Când lacrimi curg sau eşti ferice
Prin Duhul Sfânt te însoţeşte…
Deci nu uita, în rugăciune
Să-I mulţumeşti că te iubeşte! Amin!
Vulcan-27-04-2012 Maria Luca
De ce-i atâta rău în lume
Atâtea lacrimi care curg…
De ce iubirea stă ascunsă
Şi-atâtea temeri o ajung?
De ce minciuna se răsfaţă
Scăldată-n bogăţii şi-onoare
Iar adevărul stă la uşă
Şi nepăsarea crunt îl doare?
De ce în lume tot mai mult
Păcatul e la rang de rege
Iar curăţia e respinsă
Şi numai lacrime culege?
De ce Doamne-atâta ură?
Nu-i loc destul pe-acest pământ
Să fim cu toţii oameni sinceri
Uniţi prin Sfântul Tău Cuvânt?
De ce e haos şi durere
Şi plâng pe cale-ai Tăi copii?
E oare vremea de pe urmă?
E oare timpul să revii?
Mai lasă îndurare Tată,
Şi pace lasă…şi iubire…
Să fim cu toţi altare vii
Ce-aşteaptă scumpa Ta venire!
Vulcan-09-03-2014 Maria Luca
Într-o lume ce aleargă
Spre un veşnic nicăieri
Eu mai port în suflet pacea
Unei blânde primăveri…
Eu mai port cu mine dorul
Dragostei de la-nceput
Când în viaţa de suspine
Pe Isus L-am cunoscut…
O, ce sfântă fericire,
Ce divină transformare
Când duios mi-a spus pe nume
Şi din groapa de uitare
M-a luat cu braţ puternic
Şi a şters păcatul greu,
Mi-a vorbit despre iubirea
Venită din Dumnezeu…
Într-o lume ce frenetic
Strânge-averi după averi
Eu, păstrez comoara sfântă
A divinei primăveri!!!!
Vulcan-06-03-2014 Maria Luca
