Biserica Penticostală Maranata Vulcan
Ca să lupți pentru biruința Bisericii, trebuie în primul rând să fii prezent la întrunirile ei!
Oceane de lacrimi în jur,
Suspine ce-alungă tăcerea
Şi albul ce-nfrânge privirea
Şi-aduce în viaţă durerea…
Se zbate în inimă dorul
De soare… de verde şi flori…
Ocean de zăpadă inundă
Şi case… şi cer… şi culori…
Dar este un colţ, undeva,
Ce-i plin de căldură mereu
În sufletul plin de lumină
Ce are-un Etern Dumnezeu!
Vulcan-29-01-2014 Maria Luca
“Şi prin El şi voi sunteţi zidiţi împreună ca să fiţi un locaş al lui Dumnezeu, prin Duhul.” (Efeseni 2:22)
Găsim în Cronici vremea glorioasă
Dintr-un trecut ce-l evocăm mereu,
Când Domnului I s-a zidit o casă
Strălucitoare şi maiestuoasă,
O casă Numelui lui Dumnezeu.
Se construia cu-atâta armonie
Că pietrele se-aliniau, cuminţi,
În strai de cedru şi de veşnicie
Şi-n lemn, sculptaţi cu multă măiestrie,
Prindeau parcă viaţă colocinţi.
S-au înrolat să întregească lotul,
Şi lemnul de măslin şi chiparos
Şi-apoi s-a-nveşmântat în aur totul,
Iar când în Templu s-a adus chivotul
S-a coborât şi slava-ntr-un nor gros.
Când jertfa s-a adus ca închinare,
Ca drum înspre etern din efemer,
Pământul căuta spre înălţare
Iar cerul îi venea-n întâmpinare
Căci focul pe altar venea din cer.
***
Dar a venit şi crucea dintre ere
Cu-ai mântuirii ai speranţei zori
Când Mielul profeţit, dus la tăiere,
A fost jertfit, o jertfă care cere
În duh şi-n adevăr închinători.
Cu Mielul sfânt, cu Piatra lepădată
Suntem zidiţi şi noi, ca pietre vii
Într-o clădire bine închegată,
Un Templu sfânt, o Casă minunată
Pentru Părintele din veşnicii.
Aliniaţi la Piatra unghiulară,
Având în zid un rost, având un loc,
Să dăm lumină lumii de afară
Iar pentru jertfe, ca odinioară,
Să-I cerem Domnului din ceruri foc.
Amin
Vulcan, 21 oct. 2009
Clipe de lumină,
Clipe de durere,
Lacrimi ce suspină,
Zâmbet printre stele.
Clipele de rugă,
Clipele de dor,
Glasul ce atinge
Poala norilor.
Clipe… cercetare,
Clipe de căinţă,
Harul ce revarsă
Dulce biruinţă.
Clipele-ndurare
Din Iubirea Sa…
Clipele cunună
Care-s viaţa mea!
Vulcan-27-01-2014 Maria Luca
E dimineaţă…iar e dimineaţă…
Cu zâmbetul pe faţă mă trezesc…
Sunt fericită că Te am alături
Şi pot să-Ţi spun din nou că Te iubesc!
Înfiorată, Te zăresc la geam
Ascuns în prima rază de lumină,
În fulgi zglobii ce-n joaca lor vestesc
Că va începe încă-o zi senină!
Te-aud cum îmi vorbeşti când, la altar
Din nou mi-aplec genunchii-n rugăciune
Să-Ţi mulţumesc că m-ai purtat pe braţe
Pe drumul înspinat parcurs prin lume!
Te simt aici, în inima din piept
Ce bate cu iubire şi speranţă…
Şi mâinile-mi ridic…şi Numele-Ţi slăvesc…
Prin Harul Tău e iarăşi dimineaţă!
Vulcan-26-01-2014 Maria Luca
Doamne, către Tine
Ruga îmi îndrept
Şi înfiorată
Pe genunchi aştept
Să cobori prin Duhul
-Blândă adiere-
În slaba-mi fiinţă
Să reverşi putere…
Ruga-mi se înalţă
Împletită-n cânt
Şi pornesc cu gândul
Către cerul sfânt
Să Te caut Isuse
Printre mii de stele
Şi Te cheamă-n taină
Dorurile mele…
Să Te simt aproape
Asta îmi doresc
Şi să-Ţi spun din nou:
Doamne, Te iubesc!
Vulcan-25-01-2014 Maria Luca
