Biserica Penticostală Maranata Vulcan
Ca să lupți pentru biruința Bisericii, trebuie în primul rând să fii prezent la întrunirile ei!
Nu-ţi fie teamă, Eu sunt cu tine,
În ceasuri grele te voi păzi…
Pe marea vieţii vei fi cu mine
De orice rău te voi feri!
Când firea slabă te va învinge
Şi-ngrijorări te copleşesc
Adu-ţi aminte…prin al Meu sânge
Eu te-am spălat căci te iubesc!
Nu-ţi fie teamă chiar de e calea
Acum mai grea…şi-ai obosit…
Rămâi pe Stâncă! Eu sunt salvarea
Căci te iubesc şi te-am iubit!
Vulcan-03-01-2013 Maria Luca
Tăceau Samaria și Galilea,
Strivite de amiaza caldă, grea
Când pe drumeagul ce se întindea,
Cu pași divini scriindu-Și odiseea,
Isus cu trena liniștii trecea.
Ducea cu El și pace și iubire,
Și sate care răsăreau pe drum
Parcă-nfloreau, ca-n pagini de album,
Când El trecea purtând tămăduire
Care le-nvăluia ca un parfum.
Dar pe decorul ca o sărbătoare,
Țesut doar din lumini și bucurii,
Apare, iată, pata care doare:
Zece leproși cuprinși de disperare
Purtându-și moartea-n trupurile vii.
Proscriși ieșiți afară din cetate,
Goliți de vlagă, de speranțe goi,
Aveau nu doar dureri îngemănate,
Ci și aceleași cereri disperate:
Isus, ai milă! Ai milă de noi!
Putea să nu-i audă, să nu-i vadă,
Acel ce e din veac Vindecător?
O, nu, ci cu iubire, sfânta roadă,
Le-a zis: mergeți la preoți să vă vadă!
Și ei pășeau spre vindecarea lor…
Cu fiecare pas către lumină
Ei renășteau, simțind că iar trăiesc,
Și când refacerea a fost deplină
Unul din ei s-a hotărât să vină
La Domnul și să-I spună: Mulțumesc!
M-ai vindecat de lepra mea, Isuse,
Căci singur nu aș fi putut s-o-nfrunt;
Nu sunt proscris, n-am granițe impuse,
Însă întreb: prin jertfele aduse
Eu, din cei zece, Doamne, care sunt?
Petroșani, 02 ian. 2013 Simion Felix Marţian
Te văd aievea Domnul meu
Cum stai pe cruce răstignit…
Pe Tine, Fiu de Dumnezeu
Te-am condamnat, cu ei, şi eu
Deşi atâta m-ai iubit!
Prin nepăsare şi păcat
Şi eu în cuie Te-am bătut…
Şi Te-am lăsat însingurat
Să mori acolo…însetat…
Şi asta Doamne Te-a durut!
Mai pot primi acum iertare?
Mai poţi la mine să priveşti?
Când Tu-mi vorbeai despre salvare
Eu alergam în lumea mare…
Mai poţi Isus să mă iubeşti?
Mă-ntorc şi-mi pare Doamne rău
C-aşa de mult Te-am întristat…
Aş vrea să fiu copilul Tău,
Pe braţe să mă porţi mereu…
Mă-ntorc să fiu salvat!
Vulcan-02-01-2013 Maria Luca
A mai trecut un an prin calendare
Dar şi prin viaţa noastră a trecut
Cu clipe dulci şi uneori…amare,
Dar nu ne-ngrijorează anul care
Vine cu vălul de necunoscut,
Căci Dumnezeu a fost dintotdeauna
La cârma bărcii şi va fi mereu,
Chiar dacă valurile bat întruna.
Cum să mă sperie ,atunci, furtuna
Când Cel ce e la cârmă-i Tatăl meu?
Nu ştim ce-aduce anul care vine
Dar optimismul mi-e- mpletit în crez
Căci Domnul este stâncă şi tărie,
De-aceea-n mâna Lui,cu bucurie,
Iubindu-vă, acum vă-ncredinţez.
La El cămările sunt veşnic pline
Din care toarnă binecuvântări,
La El găsim alin pentru suspine,
Şi-n zbuciumul care adesea vine,
Răspuns la nerostite întrebări.
La El e pace şi iubire sfântă,
La El e vindecare în dureri,
La El e bucuria care cântă,
Şi tot ce Dumnezeu binecuvântă
Va odrasli spre ceruri mângâieri.
Sunt multe, multe, sunt nenumărate…
Cerul e plin de binecuvântări
Şi pentru voi eu le doresc pe toate,
Din mâna Celui care vrea şi poate,
Într-un an nou pavat cu îndurări.
Amin
Vulcan,30 dec 2011 Simion Felix Marţian
Şi dacă-a mai trecut un an
Prin voia Tatălui Divin,
M-aplec acum cu umilinţă
La cruce, iarăşi să mă-nchin!
Şi vin cu-al dragostei avânt
Să-Ţi mulţumesc că m-ai iubit
Şi paşii mi-ai purtat pe cale,
Prin Duhul Sfânt m-ai ocrotit!
Privesc la urmele lăsate
Pe-amprenta anului plecat
Şi văd că eşti şi Tu acolo
Şi-ades pe braţe m-ai purtat!
Prin grea furtună sau prin soare
Mi-ai fost alăturea mereu…
Cârmaci în barca vieţii mele…
Şi Prieten bun şi Dumnezeu!
Îţi mulţumesc că mi-ai dat harul
Să trec în noul an cu Tine…
Să ştiu că eşti deja acolo
Şi nu îmi va lipsi vre-un bine!
Vulcan-01-01-2013 Maria Luca
