Rugăciune în pragul noului an


„Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse şi iată că erau foarte bune.” (Geneza 1:31a)

Simion Felix MarţianPrin Logos toate s-au înfăptuit,
Creaţia întreagă-i o minune
Iar când lucrarea,Doamne, ai isprăvit
Spre tot ce ai făcut Tu ai privit
Şi ai văzut că toate-s foarte bune.

Eram cotat ca „foarte bun”şi eu
Fiind administrator pe planetă,
Purtam în mine chip de Dumnezeu
Dar m-a îngenuncheat păcatul greu
Şi mi-a mânjit această etichetă.

A trebuit să fie un Calvar
Marcând a veşniciilor răscruce,
Şi Fiul Tău, aducător de har,
Să-mi curăţească eticheta iar
Murind pentru păcatul meu pe cruce.

Acum, cu tot ce am dumnezeiesc,
Cu tot ce regăsesc curat în mine
Vreau să fac lucruri bune şi doresc
Să pot, la fel ca Tine, când privesc
La ce-am făcut, să spun că-i foarte bine.

Aş vrea să îmi dispară din auz
Păcatul vechi, tot zornăindu-şi lanţul,
Făcându-mă adeseori confuz,
Şi n-aş mai vrea ca iarăşi să mă scuz
Când, la sfârşit de an, îmi fac bilanţul.

Căci eu privesc la anul ce-a trecut
Şi caut cu-ndârjire numai bine,
Dar din ce văd prin ceea ce-am făcut
Nu-s impresionat în mod plăcut
Şi nu te mulţumeşte nici pe Tine.

Însă ştiind că eşti îndurător,
Pentru iertare eu te rog fierbinte
Şi pentru har în anul viitor,
Pentru ca la bilanţul următor
Să fii de mine mulţumit, Părinte.

Amin
Vulcan, dec. 2008    Simion Felix Marţian

Ninge Dumnezeu cu milă…


Ninge peste timp şi spaţiu…
Ninge lin cu dor de cer…
Ninge fulgii de speranţă
Peste traiul efemer…

Ninge pace şi iubire…
Ninge binecuvântări…
Ninge imnuri şi-osanale
Către cele patru zări…

Ning cuvinte din Scriptură
Peste inimi îngheţate
Să aprindă focul viu
Pe altarele uitate…

Ninge har şi rugăciune
Peste-ai Domnului copii
Când îngenuncheaţi Îl cheamă
Pe Isus din veşnicii!

Ninge Dumnezeu cu milă
Peste oameni, pe pământ…
Ninge apa veşnic vie
Izvorâtă din Cuvânt!

Vulcan-05-01-2013     Maria Luca

Sonet beznatic


Simion Felix MarţianO lume-nvăluită în tenebre,
Având ca sevă propriul dezgust,
Orbecăie dozându-și cât mai just
Lumina de la ”stelele” celebre.

Se zbate-n universul ei îngust
În sânge având beznă, și-n vertebre,
Și-n scena cu trăirile funebre
Lumina pare un decor vetust.

Salvarea stă în tainicele raze
Pe care noi trăind le răspândim
În cele mai comune ipostaze.

De-aceea, Doamne, vrem să strălucim,
Dar nu cu strălucire de topaze,
Ci pentru lume vrem lumini să fim.

Amin
Petroșani, 04 ian. 2013     Simion Felix Marţian

Statornic să Te-aştept!


Maria LucaCând iarăşi plâng cuvintele uitate
În ruga ce-a rămas numai un gând
Mă doare orice clipă, mă doare întristarea
Ce-am provocat-o Domnului…tăcând!

Şi cerul vieţii mele încet…se-nourează
Şi ninge peste mine cu temeri…şi mi-e frig…
Tăcerea mă-nspăimântă şi lacrimi prind să curgă
Când pe genunchi m-aplec…Te caut şi Te strig!

Şi izvorăsc cuvinte de slavă şi mărire
Ce se-mpletesc în ruga trimisă către cer
Iar Duhul Sfânt coboară s-aducă mângâiere
Şi lanţuri prind să cadă când inima-Ţi ofer!

Ce minunat eşti Tată…ce plin de îndurare…
Iar eu…un fiu netrebnic ce l-ai luat la piept…
Mai dă-mi puteri pe cale să Te urmez Isuse,
Statornic în credinţă cu dor să Te aştept!

Vulcan-04-01-2013    Maria Luca

Sonet geros


Felix MarţianCând gerul e mai mult decât…zăpezi
Și prin prezența lui devine stare
Care te invadează lent și doare
Și te îndeamnă să capitulezi,

Când orice pâlpâire parcă moare
Și-s negre geruitele amiezi,
Dorind căldura s-o reinventezi,
Te-mpotrivești cu sârg la disperare.

Și iată că speranța din Cuvânt
Vine ca un dezgheț al înnoirii
Purtată-n taina unui legământ,

Căci dincolo de limitele firii
Va răsări, ca un deznodământ,
Eternul Soare al neprihănirii.

Amin
Petroșani, 03 ian. 2013    Simion Felix Marţian