Categorie: POEZII

Chiar dacă florile-n grădină
N-au înflorit în astă zi
Eu simt adânc, lăuntrul meu
Un dor nestins și bucurii
Căci Domnul vine și-mi aduce
O sărbătoare minunată
Când dragostea-I nemărginită
În tot și toate se arată
Și vine Domnu-n zori de zi
Pe drumul presărat cu flori
Trezind în inimă iubirea
Și-n suflet aducând fiori
Și vine Domnul… încă vine
În case, corturi sau palate
S-aducă sfântă izbăvire
Să ierte lumea de păcate…
Noi să-L primim cum se cuvine
Cu flori, cu ramuri de finic
Căci fără El suntem un abur
Și nu-nsemnăm aici nimic! ! !

Vulcan-01-04-2018       Maria Luca

Privesc din nou la cruce și duhu-n mine geme…
Te văd din nou acolo Isuse răstignit
Cu ochii plini de lacrimi… cu sângele șiroaie
Dar îndurând durerea căci veșnic m-ai iubit…
Te văd din nou… pe frunte coroana cea de spini
Te mai rănește încă și picuri de rubin
Răsar pe tâmpla albă ca flori însângerate
Iar pieptul mai tresaltă cu-o umbră de suspin…
Ți-e așa de sete Doamne și buzele-s uscate
Ai vrea izvor de apă dogoarea să o stingă
Dar ai primit Isuse numai oțet cu fiere
Și n-a fost Doamne suflet cu-o floare să Te-atingă!
O, de-aș putea Isuse cum m-aș urca la cruce
S-ajung la chipu-Ți palid și lacrima să-Ți șterg
Ți-aș picura pe buze din roua dimineții
Și rana sângerândă cu dragoste să-Ți leg…
Dar cum să urc la Tine când chiar și eu Isuse
Te-am răstignit acolo prin cruntul meu păcat
Și plîng acum… mă doare și tare mi-e rușine
Că n-am rămas statornic și-n urma-Ți n-am călcat!
O, Domnul meu mă iartă… privește către mine
Îmi curățește haina prin sângele Tău sfânt
Mărește-a mea credință și fă-mă o lumină
Și lasă-mi ca pecete pe Duhul Tău cel Sfânt!

Vulcan-02-04-2018     Maria Luca

Ce-adâncă fericire… ce pace nesfârșită
Să știu că ești cu mine… să știu că sunt iubită…
Ce minunat e harul cu care mă-nvelești
Când îmi apari în vise și-mi spui că mă iubești!

Te simt că-mi ești alături prin arșiță, furtună
Când soarele zâmbește… când norii se adună…
Pe calea înspinată… pe calea ce-i cu flori,
În primăveri sublime sau zile cu ninsori…

Ești Tu, Iubirea sfântă ce inima-mi alină
Ești Mâna ce mângâie când sufletul supină…
Ești Începutul zilei și-al ei Sfârșit Tu ești
Și-ascuns pe cerul nopții cu dragoste-mi zâmbești…

M-aplec cu reverență… spre cerul veșniciei
Înalț un imn de slavă sub steagul bucuriei…
Ce-adâncă fericire… ce pace nesfârșită
Să știu că ești cu mine… să știu că sunt iubită!

Vulcan-24-03-2018      Maria Luca

Întinde mâna Tată…
E-așa de frig afară.
Mă tulbură tăcerea
Și albul mă-nfioară…
Furtuni îmi trec prin suflet
Și inima suspină…
Mi-e dor de cald, de soare
De vara ce-o să vină…

Întinde mâna Doamne
Căci iarna m-a albit
Și nu mai văd lumina,
Nu simt că sunt iubit…
În ochi se-adună norii
Și plouă lacrimi multe
Și nu găsesc un suflet
Suspinul să-mi asculte!

Întinde mâna Tată…
Ești Tu, doar Tu Iubire
Tu poți trecutul șterge
Cu-n strop de fericire
Și poți aduce Doamne
În suflet primăvară
Chiar dacă albul doare
Și-i mult prea frig afară!

Vulcan-25-03-2018     Maria Luca