Etichetă: Poezii de Maria Luca

Nu mă-ntrebaţi de ce-L iubesc pe Domnul
Nici de ce plâng când vin îngenunchiat
Şi dacă v-aş răspunde voi n-aţi şti
Că El întreaga viaţă m-a vegheat!

Nu mă-ntrebaţi de ce adesea scriu
Cu lacrimi…cu suspin…cu fericire…
De n-aţi simţit ca mine, n-aţi pricepe
Ce freamăt sfânt se naşte din iubire!

Nu mă-ntrebaţi de ce în fapt de seară
Ascuns în cămăruţă Îl aştept…
Acolo-i locul nostru de-ntâlnire
Când mă cuprinde milostiv la piept!

Nu mă-ntrebaţi de-i calea mea uşoară
Căci uneori sunt spini ce mă rănesc
Dar Domnul mi-e alături dând putere
De-aceea Îl slăvesc şi Îl iubesc!

Vulcan-18-09-2014    Maria Luca

Ce-ar fi omul fără Tine
Tată Sfânt şi Iubitor?
Ar fi vară fără soare,
Apă fără de izvoare,
Fir de praf rătăcitor…

Fără Tine cum ar fi
Viaţa pe acest pământ?
Unde-am mai găsi iubire
Fără scop şi părtinire
Dacă nu la Pieptu-Ţi sfânt?

Cum ne-am mai putea întoarce
Dintr-o lume de păcat
Fără jertfa de pe cruce
Ce prin Haru-Ţi ne aduce
Darul de a fi salvat…

Dacă nu ne-ai fi alături
Să ridici…să ştergi suspine
Într-o viaţă aşa grea
Fără de puterea Ta
Ce-ar fi omul fără Tine?

Vulcan-18-09-2014    Maria Luca

Când eram pierdut şi singur
Rătăcit pe-al lumii prag
Doamne, Te-ai plecat spre mine
Mi-ai şters lacrimi şi suspine
Şi m-ai sărutat cu drag!

Dintr-un rob murdar, netrebnic,
Ai făcut un fiu de Rege
Cu piciorul sus pe Stâncă
Şi cu dragoste adâncă
Ce jertfirea-Ţi înţelege!

Curăţat în sânge sfânt
Şi scăldat în mila Ta
Azi păşesc spre cer cântând
Cu speranţe noi în gând
Căci eşti Călăuza mea!

Şi Te laud Domnul meu
Zi de zi…în orice ceas…
Din adâncul inimii
Veşnic Îţi voi mulţumi
Că-mi eşti Scut la orice pas!

Vulcan-18-09-2014     Maria Luca

De-ar putea-nţelege omul ce măreţ e Dumnezeu…
Ce sublim locaşul care ne aşteaptă-n cerul Său…
De-ar putea simţi Iubirea ce a renunţat la viaţă
Să aducă omenirii zori spre-o nouă dimineaţă!

De-ar putea-nţelege omul câtă milă şi-ndurare
Mai revarsă Dumnezeu peste mic şi peste mare…
Cum veghează cu iubire şi ascultă zi de zi
Rugăciunile-nălţate către cer de-ai săi copii…

De-ar putea-nţelege omul ce puţin a mai rămas
Dintr-o viaţă unde timpul face ultimul popas…
Ce puţin a mai rămas până va veni Isus
Să-Şi răpească-a Sa mireasă să o ducă-n ceruri sus…

De-ar putea-nţelege omul măreţia Domnului
L-ar slăvi cu osanale…s-ar pleca-naintea Lui
Şi ar fi în lume pace, fericire şi frumos
De-ar putea-nţelege omul că iubirea e Cristos!

Vulcan-17-09-2014     Maria Luca

Mai lasă Doamne pe pământ
Acele vremi de-nviorare
În corturi, case sau palate
Cu inimile-ngemănate
Să ne-ntâlnim la închinare!

Mai leagă-ne din nou cu lanţul
Unei iubiri fără sfârşit
Să înţelegem Harul Tău,
Să ştim că Tu eşti Dumnezeu
Ce ne-a salvat şi ne-a iubit!

Mai lasă îndurare Doamne,
Mai spală-ne în sânge sfânt…
Te cheamă azi al Tău popor
Să-i dai puteri şi ajutor
Şi viaţă prin al Tău Cuvânt!

Mai lasă Doamne ploaie sfântă
Peste pământul pustiit
Şi fă din inimile reci
Un rug aprins ce arde-n veci
Căci ne iubeşti şi ne-ai iubit!

Vulcan-16-09-2014    Maria Luca