Etichetă: Poezii de Maria Luca

Ascultă… se aude din veşnicii un glas
Ce-a străbătut milenii la tine să ajungă…
E glasul raţiunii… e şoapta de iubire
Ce vrea să-ţi schimbe viaţa şi firea să-ţi înfrângă!

Ascultă… Stai o clipă… Opreşte-te şi-ascultă
Te-nvăluie un zumzet… un cânt de fericire
Căci tot ce vezi în jur aduce osanale
Acelui ce e Tată… şi Soare… şi Iubire!

Ascultă… mii de păsări îşi cântă bucuria,
Izvoare clipocind, şi vântul ce adie,
Chiar picurii de ploaie în dansul maiestos
Aduc o veste sfântă… Iubirea-i veşnicie!

Ascultă… în tăcerea ce noaptea o aşterne
Tu stai şi-ascută gândul ce zboară-n univers
Şi-ngenunchiat umil în cămăruţa ta
Tu cere-nţelepciune şi vieţii tale sens!

Ascultă… constelaţii unite cu pământul
Şi îngeri, şi arhangheli fac către tine-un pas…
Prin tot ce a creat Un Tată îţi vorbeşte…
Ascultă… se aude din veşnicii un Glas!

Vulcan-29-06-2014    Maria Luca

Zâmbeşte… E vară… e soare…
O mare de flori şi culoare
Şi păsări ce cântă voios
Şi cerul e azi mai frumos!

Zâmbeşte… priveşte cu drag
La cei ce te-aşteaptă în prag…
Cu-o vorbă de-alint, de iubire,
Tu poţi să aduci fericire!

Zâmbeşte… o zi se arată
Cum nu va mai fi niciodată!
Trăieşte-o! E darul divin
Ce Domnul ţi-l dă pe deplin!

Chiar dacă mai vin şi furtuni
Tu crede… există minuni!
Rămâi fericit şi iubeşte
Priveşte spre cer şi… zâmbeşte!

Vulcan-25-06-2014     Maria Luca

Să poţi să taci când cei din jur
Cu vorbe aspre te rănesc
Când tu rămâi cu pace-n suflet
E Harul Său Dumnezeiesc!

Să ştii să taci când plâng cuvinte
Şi ţipă sufletul pustiu…
Tu stai în odăiţa ta
Şi spune-I totul Celui viu!

Să ştii să taci… să nu cârteşti
Când vin ispite şi-ncercări…
De vei rămâne sus pe Stâncă
Primi-vei binecuvântări!

Să poţi să taci când lumea-ntreagă
Înşiră vorbe fără rost
E harul Celui ce ţi-a dat
La Pieptul Lui un adăpost!

Vulcan-28-06-2014     Maria Luca

Şi dacă-ai obosit pe cale
Şi ţi se pare crucea grea
Ridică-ţi ochii către cer
Acolo e puterea ta!
De-acolo Domul te veghează
Şi-n clipe gele de-ncercare
Îşi va întinde Mâna Sa
Să-ţi dea eliberare!
Şi dacă simţi povara vieţii
Că tot mai mult apasă
Nădejde ta e Dumnezeu
El singur nu te lasă!
Tu poartă-ţi crucea neclintit
Chiar de o simţi prea grea
Să ceri prin Duhul Sfânt putere
Dar nu tăia din ea!
Şi dacă-n viaţa ta creştine
O cruce ai primit
Isus îţi va mări credinţa
S-o duci pân’ la sfârşit!

Vulcan-24-06-2014      Maria Luca

Pe calea către cer vei întâlni creştine
Şi spinii ce rănesc şi vorbele ce dor
Dar tu rămâi statornic căci Braţul Meu te ţine
Prin valuri şi furtună să fii biruitor!

Să nu te înspăimânte a lumii nedreptate
Nici marea ce vuieşte…nici gesturi ce rănesc
Căci Eu sunt Dumnezeu şi-am să te trec prin toate
Dar tu rămâi cu Mine căci veşnic te iubesc!

Şi dacă uneori e mult prea greu şi doare
Iar trupul obosit mai cade sub povară
Eu voi întinde mâna şi plin de îndurare
Te voi purta pe braţe….Eşti scumpa Mea comoară!

Dar tu rămâi mereu la dragostea dintâi,
Învaţă să iubeşti de toate mai presus…
Să ai Cuvântul Meu în viaţă căpătâi
Şi-atunci vei fi cu Mine în patria de sus!

Vulcan-22-06-2014      Maria Luca