Mi-e dor de-o lume fără lacrimi…..


Atâtea gânduri mă frământă,
Atâtea vorbe mă-nfăşor….
În jurul meu…torent de şoapte,
Priviri şi gesturi care dor…
Cărări ce duc spre nicăieri
Şi zile fără nici un rod,
Atâţia ochi fără lumină,
Atâtea lacrimi în norod!
Mulţimi de râuri otrăvite
Şi falşi profeţi vorbind în vânt,
Aşa puţini mai sorb din apa
Ce curge vie din Cuvânt!
Privesc în jur şi-mi este teamă
Că răul va domni, barbar,
În sufletele unde cântul
Se-aude acum atât de rar!

Mi-e dor de-o lume fără lacrimi
Plină de dragoste şi vis,
Unde speranţele prind viaţă
Şi-i drumul către cer deschis!
Mi-e dor de sfânta părtăşie
Când pe genunchi Te chem, supus,
Iar Duhul Sfânt mă însoţeşte…
Mi-e dor de Tine, scump Isus!

Vulcan-10-08-2012   Maria Luca

Dor de dulce


„Sunt foarte amărât: înviorează-mă, Doamne, după cuvântul Tău!” ( Ps. 119: 107)

Din ce ungher de suflet, tenebros,
Din ce abis, din ce dimensiune
Ies rădăcini în chip misterios,
Şi care gând le-adapă viguros
Să-şi dea lăstarii de amărăciune?

Un lăstăriş de-a dreptul agresiv
Împădureşte inima şi gândul,
Şi-amarul sevei curge obsesiv
Pe sufletul ţestos şi abraziv,
În noapte şi declin înfăşurându-l.

De-atâta noapte şi de-atâta ger
Şi gândurile-n faşă-ncep să doară,
Cel al speranţei rămânând stingher,
Lipsit de orizont şi de reper,
Şi-n piept apasă pietrele de moară.

S-a-nstăpânit amarul peste tot
Şi-n suflet parcă vrea să se şi culce,
Dar împotriva crudului despot
Şi al invaziei cumplit complot
Se răzvrăteşte dorul după dulce.

E dorul după fagurii din cânt
Şi după mierea ce din psalmi îmbie,
Dor de dulceaţa prinsă în Cuvânt
Şi de nectar din versul plin de-avânt,
Dorul de dulce care reînvie.

Şi gândul îndrăzneţ, născut din dor,
Se vrea rostit în sunet de chimvale:
Vreau fagurii să-i sorb uşor, uşor
Şi de dulceaţa lor să mă-nfior,
Vreau, Doamne, mierea părtăşiei Tale!

Amin
Vulcan, 10 august 2012    Simion Felix Marţian

Nu uita să-i spui şi astăzi: te iubesc!


Te invităm să asculţi unul dintre cântecele noastre de dragoste preferate, lansând întrebarea:

I-ai spus astăzi celui drag de lângă tine: „TE IUBESC?”

 

Poate fi ultima ocazie să o faci. Asigură-te că celălalt știe, din faptele și vorbele tale, că este iubit. Într-unul dintre filmele noastre preferate, eroul principal este nevoit să își cucerească în fiecare zi iubita, datorită faptului că aceasta suferă, în urma unui accident, de o afecțiune ce o face să uite, de câte ori merge la culcare, tot ceea ce s-a întâmplat după nefericita întâmplare. Ce har să poți depune iubirea ta… ca într-o bancă în inima celuilalt, astfel încât fiecare gest să aibă însemnătate eternă!

Spune-i și astăzi: TE IUBESC…

VIDEO: Ronan Keating, If Tomorrow Never Comes

Alex Tascu-Marturie-solist-Hope Band


Parintii lui Alex nu l-au dorit. Tatal nu a mai avut nevoie de inca un copil care sa ii strice cariera si atunci mama sa a incercat sa il avorteze. Nu a reusit. Toata viata parintii l-au tratat diferit si nu s-a simtit iubit de loc, decit de bunica lui. In   copilarie i-a murit bunica, si la scurt timp si mama si tata. El simtindu-se singuratic a inceput sa consume alcool,  si mai tirziu droguri. Dar Dumnezeu s-a folosit de un prieten care l-a chemat la rugaciune unde Dumnezeu face o schimbare  radicala in viata lui. Dupa schimbarea lui afla la scurt timp ca are cancer. El o considera o incercare si un pas inainte si se increde in Dumnezeu. Prin aceasta incercare a invatat ce inseamna sa se roage si a scris cele mai frumoase cintari.

Uploaded by 

www.hopeband.ro/     Hope Band pe Facebook

http://rodiagnusdei.wordpress.com/

Ce spune Biblia despre zeciuială?


Zeciuiala este un subiect despre care mulţi creştini se frământă. În multe biserici, subiectul zeciuielii este supra-accentuat. În acelaşi timp, mulţi creştini refuză să se supună îndemnurilor Bibliei în ceea ce priveşte darurile aduse Domnului. Zeciuiala / darurile trebuie să fie aduse ca o bucurie, ca o binecuvântare. Din nefericire, acestea sunt cazuri destul de rar întâlnite în bisericile zilelor noastre.

Zeciuiala reprezintă un concept din Vechiul Testament. Oferirea zeciuielii era o cerinţă a legii, prin care toţi evreii trebuiau să ofere 10% din tot ceea ce câştigau, aducându-l în Tabernacol / Templu (Levitic 27:30; Numeri 18:26; Deuteronom 14:24; 2 Cronici 31:5). Unele persoane înţeleg zeciuiala Vechiului Testament ca pe o metodă de taxare cu scopul de a asigura resurse pentru preoţii şi leviţii care se ocupau cu jertfele. Noul Testament nu porunceşte nicăieri şi nici chiar nu recomandă creştinilor să se supună unui sistem legalist de zeciuială. Apostolul Pavel spune totuşi că toţi creştinii trebuie să pună deoparte o cotă din veniturile lor pentru a susţine biserica (1 Corinteni 16:1-2).

Noul Testament nu precizează nicăieri un anumit procent din venituri care ar trebui pus deoparte, însă se spune că acesta trebuie să fie “după câştigul” fiecăruia (1 Corinteni 16:2). Bisericile creştine au preluat în esenţă valoarea de 10% de la zeciuiala Vechiului Testament şi au luat-o în considerare ca valoarea “minim recomandată” în ceea ce priveşte darurile aduse de creştini. Cu toate acestea, creştinii nu trebuie să se simtă obligaţi să dăruiască zeciuială întotdeauna. Ei trebuie să dăruiască în măsura posibilităţilor, “după câştigul” fiecăruia. Uneori aceasta poate însemna că pot dărui mai mult decât a zecea parte, alteori mai puţin. Totul depinde de posibilitatea credinciosului şi de nevoile bisericii. Fiecare creştin trebuie să se roage stăruitor şi să ceară înţelepciune de la Dumnezeu în privinţa participării la darurile aduse Domnului şi/sau a cât anume să dăruiască (Iacov 1:5). “Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui: nu cu părere de rău, sau de silă, căci pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu” (2 Corinteni 9:7).

http://neclintit.com