Categorie: EDITORIALE

Îmbrăcămintea „casual” – o problemă pentru biserică

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, EDITORIALE, MEDITAŢII

În ultimele decenii și în ultimii ani s-a observat o schimbare radicală a modului în care oamenii vin îmbrăcați la biserică, scrie ABC News. În unele biserici numai pastorul sau preotul mai afișează o îmbrăcăminte care să aducă aminte de natura evenimentului.

b90c3_gty_casual_church_thg_110907_wg_400Rev. Edward Beck crede că s-a încheiat tradiția conform căreia la biserică se luau „cele mai bune haine”. „Uneori cred că se iau cele mai proaste haine.” În fața justificării că oamenii vor să fie „casual”, relaxați și liberi de norme, pastorul crede că „persoanele ce vin la biserică pot să arate bine și să se simtă comfortabil și fără a fi lălâi sau sumar îmbrăcate.”
Beck spune că ar trebui aplicate cuvintele Eclesiastului „toate își au vremea lor”, fără a amesteca ținuta de bar sau distracție, de plajă sau sală de fitness cu cea de biserică, atât în cazul femeilor cât și al bărbaților. „Nu suntem la o adunare de tabără sau la o partidă vânătorească. Suntem la o adunare religioasă”, confirmă și Rev. Gregory Pilcher, pastorul unei biserici din El Dorado.
Beck, care este colaborator în domeniul religiei al ABC News deplânge faptul că lumea începe să vină la biserică cu haine atât de „casual” dar pe care nu le-ar lua în cazul întâlnirii la un restaurant respectabil. Preotul recunoaște că de foarte multe ori a predicat oamenilor cerându-le să vină la Dumnezeu „așa cum sunt”. „Nu am înțeles prin asta să vină așa cum sunt când se dau jos din pat… sau când urcă în el.”

rickwarren_400_01O perspectivă diferită este concretizată de probabil cel mai cunoscut pastor american contemporan. Rick Warren se îmbracă în tricou sau cămașă atunci când predică în megabiserica Saddleback sau la alte evenimente conexe. Explicația e simplă, atitudinea e generată de mentalitatea „seeker friendly” – cum să fii ușor de primit de un căutător al adevărului care e nou-venit la biserică.

Cunoscut inițial pentru felul hawaiian de a se îmbrăca la amvon, apoi pentru cel casual, la ceremonia de învestire a lui Barack Obama Warren a fost îmbrăcat la costum. A fost criticat pentru faptul că acordă mai mult respect evenimentelor seculare decât celor religioase.

Acasa

SCRISOARE CATRE FEMEI SI MAME

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în EDITORIALE, FAMILIE

d3926d9824d65a0abd0de96421e00eebTocmai am terminat de citit un e-mail primit din partea unei tinere femei care m-a întrebat dacă Isus este într-adevăr acel Prinţ minunat pe care eu L-am descris de atâtea ori în articolele mele. Având în vedere că este 8 Martie, ziua internaţională în care mamele şi femeile de pretutindeni se simt mai speciale şi aşteaptă mai multă iubire din partea iubiţilor sau soţilor lor, eu aş dori să mă adresez tot vouă, dragelor mele femei.
Astăzi majoritatea dintre voi veţi primi o floare, un compliment, un sărut mai apăsat pe buze, şi toată lumea vă va dedica poezii şi articole scrise cu scopul ca să vă facă să vă simţiti speciale şi iubite. Din nefericire, majoritatea celor care astăzi vă vor felicita şi vă vor face să vă simţiti speciale, vor uita în 9 Martie totul.
Ştiu, scumpe mame şi femei, că multe dintre voi purtaţi răni adânci în inimi, răni care v-au străpuns inimile sensibile şi care v-au lăsat cu cicatrici pe care nu le veţi putea uita. Simţiţi că nu mai puteţi avea încredere în soţ, fiindcă v-a rănit de atâtea ori. Oamenii v-au judecat de multe ori greşit şi au fost nopţi la rândul în care lacrimile au fost singurele mângâieri care v-au atins obrazul. Ştiu că nu e uşor, să te lupţi cu viaţa cotidiană de mamă şi de soţie. Să speli chiuvetele pline cu vase, să faci mâncare, să împături mormane de haine şi apoi.. să nu fii apreciată. Să ţi se spună că doar la asta eşti bună şi că nu poţi face mai mult, să ţi se reproşeze că hainele nu sunt suficient de aranjate în dulap şi că mâncarea e prea sărată. Nu te simţi dezamăgită? Nu ţi se pare că nu-ţi iese nimic bine?

Şi totuşi… există Cineva care zâmbeşte când vede cum te străduieşti să faci un nou fel de mâncare pentru soţul tău, Cineva care îţi dă tărie să cari coşurile cu cumpărături atunci când oftezi sătulă şi care este cu tine în fiecare moment al vieţii tale. El îţi poate satisface cele mai adânci nevoi ale sufletului tău, cele pe care nici cel mai minunat bărbat din lume nu le poate cunoaşte… şi El te iubeşte mai mult decât oricine! Vreau să-ţi spun că eşti perfect poziţionată în locul în care te afli şi eşti echipată cu calităţile necesare ca să fii folositoare acolo. Eşti soţia potrivită pentru cel de lângă tine, mama perfectă pentru copiii tăi. Chiar dacă de multe ori ţi se pare că ei vorbesc chineză şi tu altă limbă. Chiar dacă uneori îţi vine să laşi totul baltă şi doreşti să fugi undeva departe. Draga mea, bucură-te de ceea ce ai acum. Nu mai regreta prezentul gândindu-te ce bine a fost “pe vremuri”. Nu-ţi vei face bine, nici ţie, nici celor care aşteaptă dragostea ta. Zâmbeşte mai des şi fă totul cu iubire, căci tu eşti sufletul casei tale! Aşa că nu mai fi amară ca o lămâie, ci dulce ca o căpşună. Străduieşte-te să fii frumoasă. Să fii veselă. Să fii o femeie sfântă.

Nu te lăsa influenţată de toate teoriile feministe atât de populare, ci rămâi acolo unde eşti. Slujeşte, iubeşte, dăruieşte, zâmbeşte. Poate că oamenii nu vor aprecia tot ceea ce vei face, însă să ştii că Dumnezeu este Singurul care te apreciază cu adevărat şi care te ajută să mergi înainte. El este cel mai minunat încurajator care poate exista în viaţa vreunei femei, fiindcă El înţelege atât de bine inima ei complicată şi… o iubeşte. În ciuda imperfecţiunilor. Aceasta este dragostea pe care fiecare fată o visează- ca cineva s-o iubească exact aşa cum este ea. Dumnezeu… numai El ne poate iubi în adevăratul sens al cuvântului într-un asemenea mod.
Aşa că, data viitoare când vă veţi simţi nevaloroase, amintiţi-vă că adevărata voastră valoare nu este preţuită doar pe 8 Martie… ci în fiecare clipă a vieţilor voastre de Acela care o cunoaşte, şi numai El o poate face cunoscută soţilor şi copiiilor voştri. Aşa că, simţiţi-vă în fiecare zi minunate, frumoase şi valoroase!

Articol scris de Milena Cismasiu

Sursa: Intrebarileinimii.blogspot.ro

ISUS HRISTOS, DUSMANUL LUMII

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, EDITORIALE

rio-de-janeiro-iisus

Multi dintre crestini spun ca Mantuitorul Isus este bland, credincios, iubitor si un prieten al omului, ceea ce nu este gresit, insa cu multa indrazneala si responsabilitate va spun ca dincolo de aceste trasaturi frumoase El mai este si dusmanos… El este dusmanul lumii! O, poate deja ma judecati! Nu va grabiti! O sa-mi spuneti ca sunt deplasat cand afirm asa ceva, insa va rog sa ma credeti ca imi asum ceea ce spun… Isus Christos este cel mai mare dusman al firii acestei lumii!

Iata ca omul, care face parte din lume si aduce un aport important la zidirea ei, astazi, poate mai mult ca niciodata (vedem prin diferite mijloace de comunicare) isi maltrateaza mama care l-a nascut si crescut, o uita si o omoara fara pic de mila. Omul nostru modern e golit de sentimentul responsabilitatii, isi ucide fratele, isi tradeaza semenul si principiile sanatoase pentru dezvoltarea lui armonioasa. Lumea noastra secularizata, civilizata si moderna, a scuturat valoarea din temelie, punand in loc ceea ce ii este potrivnic: lipsa bunului simt, incalcarea legii, a justitiei, a moralei, a eticii si a minimei cuviinciosii. Firea normala de altadata, a lucrurilor bune, teama sfanta si sanatoasa, care punea pe un drum bun individul, au fost inlocuite de contrariul lor. Pacatul, viciul, prostia si nebunia s-au imultit si nu mai sunt condamnate intr-un glas comun si mai des de catre liderii responsabili cu sanatatea societatii si a individului la nivel global. Sub toate formele posibile ceea ce este pacat, este considerat normal. Dragostea dintre oameni s-a racit. Caldura binelui, fapta buna si lumina adevarului se mai zaresc pe ici, pe colo…

Omul a cules mai mult gunoiul anormalului si a proslavit putoarea nebuniei lui, pana intr’acolo incat a fost invins in firea lui omul cel bun, neducand nici minimul razboi cu sine, cu firea cea nebuna a pacatului. Insa stie a duce razboi cu fratele sau, pana acolo incat cauta sa-i ia totul: locul sau, identitatea , libertatea, gandul, simtirea si avutia sa. Daca se poate, il ingenunchiaza.
Si nu numai ca nu duce un razboi cu firea sa nebuna, si nu numai ca se pune impotriva fratelui sau, dar isi distruge si casa si pe cei care locuiesc in ea. Iata ca bietul nostru pamant, a slabit si mai slabeste datorita bolii provocate de cel ce avea datoria sa-l ingrijeasca. Omul a imbolnavit cu infectia lui pamantul. Lacomia omului seaca puterea pamantului si lupta dintre popoarele mari pentru suprematie si putere de orice chip, face in asa fel incat cei care se imbogatesc sa uite de cel mic. Filosofia aceasta, de a-ti aduce fericirea pe seama umilintei si insaracirii celuilalt considerat mai slab, nu e sanatoasa si nici fericire nu aduce, indiferent de partea in care te afli. Cel ce este de acord cu acest fel de a castiga fericirea si bunastarea sa, decade din demnitatea umana, isi castiga dreptul de a fi o fiara, devine un luptator impotriva normalului, a umanitatii, a omului.

Da, Isus Christos este dusmanul lumii, dar nu al omului, ci a lumii, care nu se aseamana cu chipul Sau. El a venit sa vindece si sa mantuiasca lumea, dar nu pe toata… ci pe aceea care este cu El si in El, nu pe aceea in care iubirea pacatului si a firii nebune este laudata si gustata! Sabia este leacul dar si rodul cules de fiecare om, pe care il da Iisus, in dreptatea Sa care se va imparti atunci cand va veni sa judece viii si mortii. El este dusmanul acestui plan si a acestei viziuni despre construirea vietii pentru oameni si intre oameni. Pentru ca arhitectura Lui nu seamana cu cea a omului.
Nu vrea pierderea si moartea lumii, ci vrea castigarea ei pentru Imparatia ce va sa vie. Dar pentru aceasta, lumea are nevoie de medicamentul Sau: sangele Lui, credinta si harul gratuit, urmarea in El, imitand totul in conduita Sa: smerenia, bunatatea, lacrima, insetarea si flamanzirea pentru dreptate, rabdarea greutatii, implinirea dragostei in fapta, pacea si gandul impaciuitor, iertarea, jertfirea pentru aproape… Acestea sunt ingredientele medicamentului aplicat de Iisus, bisturiul care indeparteaza tumoarea si vindeca cancerul firii de ceea ce nu este a firii!

Cu firea vindecata si impacata cu Dumnezeu, Isus nu poate fi dusman, dar nici prieten cu ceea ce ii este impotriva. Iata sensul dusmaniei Sale fata de lume, dar nu a intregii lumi, nu fata de om, ci fata de firea stricata a sa care nimiceste in jurul sau! Crestinul trebuie sa constientizeze si sa invete ca nu e de ajuns a fi crestin doar cu numele, ci trebuie sa fie mult mai mult de atat. Sa fie constient ca poate fi un locuitor al Imparatiei inca de aici, dar atat de constient incat sa fie serios in a urma nu viziunea lui, ci a Arhitectului care a gandit altceva pentru om! Caci planul cetatii din cer e planul Lui pentru cetatea si locuitorii de aici: “Asa este cetatea lui Dumnezeu! In ea este Biserica celor intai nascuti, duhurile dreptilor, adunarea sarbatoreasca a ingerilor, sangele izbavitor al Domnului, prin care toate s-au unit: cerul a primit pe cele de pe pamant, pamantul a primit pe cele din cer, iar pacea de mult dorita de ingeri si de sfinti s-a implinit.” (1) Sfintul Ioan Gura de Aur, Scrieri, partea a treia, Omilii la Matei, Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1994, pag.27

Sursa: Faptesicredinta.blogspot.ro

În dragoste nu este frică

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, Adolescenţă, EDITORIALE


Când iubeşti cu adevărat teama dispare, fiindcă dragostea acoperă totul. Atunci când vei iubi oamenii şi viaţa vei suferi de multe ori şi îţi va veni să renunţi la dragostea ce o ai în inimă, vei dori să fii ca ceilalţi. Să nu mai pui atâta suflet în tot ce faci şi să nu mai înfrumuseţezi suflete. Dar vei vedea că înlocuind dragostea cu ura nu vei ajunge mai fericit şi nici mai mulţumit de starea pe care o vei avea, nu, ci vei deveni disperat şi îţi va fi dor să revii la starea dinainte, fiindcă dragostea întotdeauna biruie. Dragostea adevărată se manifestă chiar şi atunci când nimeni nu o împărtăşeşte şi atunci când i se pare că face totul în zadar. Putem face multe lucruri bune şi frumoase, însă dacă nu punem esenţa magică în ele, vor rămâne lipsite de valoare.
Poate că vom cădea de multe ori atunci când vom iubi, poate că nu vom fi apreciaţi. Însă să nu ne dăm bătuţi, ci să iubim aşa cum am fost şi noi iubiţi de Domnul nostru. Vor fi momente în care vom eşua, însă nu înseamnă că trebuie să renunţăm la dragoste. Înseamnă doar că trebuie să iubim mai mult..

Majoritatea celor care cred că ştiu ce e dragostea, nu ştiu nimic. Dragostea nu o vei putea niciodată cunoaşte pe deplin şi ea nu va dăinui dacă nu a fost mai întâi trecută prin probe de foc. Dragostea nu va fi reală decât atunci când va suferi, când va răbda totul şi când va acoperi greşelile. Este uşor să iubeşti de pe buze sau să iubeşti pe cei care te iubesc. Dragostea agape se manifestă nu doar cu cei care ne iubesc, ci şi cu cei care nu ne plac. Am învăţat că dragostea este întotdeauna cea mai bună opţiune fiindcă niciodată nu vei putea greşi fiindcă ai iubit pe cineva aşa cum Cineva te-a iubit şi pe tine. Mi-am dat seama că dragostea aceasta îţi va produce multă suferinţă şi că nu este confortabilă, ba chiar îţi va cere uneori să faci unele lucruri pe care nu le-ai face.. decât iubind.

Mai avem cu toţii multe de învăţat despre dragoste. Şi niciodată nu vom cunoaşte pe deplin ce înseamnă ea, însă vom cunoaşte atât cât ne va trebui. Îmi cer şi îţi cer să iubeşti.. chiar dacă nu vei primi nimic în schimb. Chiar dacă cel pe care îl iubeşti nu va ştii asta, chiar dacă vei risca să fi urât în schimb. Umple-ţi inima cu dragostea cerească şi vei descoperi ce înseamnă să îi semeni Celui mai iubitor Om care a existat vreodată..

http://www.intrebarileinimii.blogspot.ro/

Dincolo de credinţa oarbă (1)

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, EDITORIALE

 

Viaţa lui Iisus Hristos. A fost Fiul lui Dumnezeu? O scurtă analiză a vieţii lui Iisus Hristos şi vom vedea de ce credinţa în El nu este nicidecum credinţă oarbă…

 

 

De Paul E. Little

E cu neputinţă să ştim în mod clar dacă există sau nu Dumnezeu şi cum este El dacă El nu preia iniţiativa să ni Se descopere. Trebuie să ştim cum este El şi ce fel de atitudine are faţă de noi. Hai să presupunem că am şti că există, dar că ar fi ca Hitler – capricios, crud, rău şi plin de prejucăţi. Ar fi o concluzie cu adevărat îngrozitoare, nu-i aşa?

De aceea trebuie să scrutăm orizonturile istoriei şi să vedem dacă există vreun indiciu legat de revelaţia lui Dumnezeu. Ei bine… există un indiciu precis. Într-un sătuc obscur din Palestina, în urmă cu aproape două mii de ani, S-a născut un Copil într-un grajd. De atunci şi până în zilele noastre întreaga lume continuă să sărbătorească naşterea acestui Copilaş, pe nume Iisus Hristos.

A trăit în anonimat până la treizeci de ani, când a început o lucrare publică care a durat trei ani şi care a fost menită a schimba mersul istoriei. Era o persoană bună şi se spune despre El: „Oamenii de rând Îl ascultau bucuroşi” şi „El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi învăţau cărturarii lor” (Evanghelia după Matei 7:29).

Viaţa lui Iisus Hristos

MuntiÎn scurt timp s-a văzut totuşi clar că Iisus făcea nişte declaraţii şocante, de-a dreptul înfricoşătoare, despre Sine. A început să vorbească despre propria Persoană ca despre cineva mult mai mare decât un învăţător sau un proroc de excepţie: a început să spună desluşit că este Dumnezeu. A pus identitatea Sa în centrul învăţăturilor Sale. Întrebarea crucială pe care le-a pus-o celor ce Îl urmau a fost: „Cine ziceţi că sunt?” Când Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: „Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” (Evanghelia după Matei 16:15-16), Iisus nu a fost şocat, nici nu L-a mustrat. Dimpotrivă, l-a lăudat!

Iisus a declarat apoi făţiş acelaşi lucru, iar cei ce-L ascultau I-au înţeles pe deplin cuvintele. De aceea citim în Biblie: „Tocmai de aceea căutau şi mai mult iudeii să-L omoare, nu numai fiindcă dezlega ziua sabatului, dar şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său şi Se făcea astfel deopotrivă cu Dumnezeu” (Evanghelia după Ioan 5:18).

Altă dată Iisus a spus: „Eu şi Tatăl una suntem.” Pe dată iudeii au vrut să-L omoare cu pietre. El i-a întrebat pentru care faptă bună vor să-L omoare. „Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă şi pentru că Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu” (Evanghelia după Ioan 10:33).

Iisus a declarat că are calităţi pe care doar Dumnezeu le are. Când un bărbat paralizat care dorea să fie vindecat a fost adus prin acoperişul casei, Iisus i-a spus: „Fiule, păcatele îţi sunt iertate.” Aceasta a provocat o mare tulburare printre conducătorii religioşi, care-şi spuneau în inima lor: „De ce vorbeşte astfel? Huleşte! Cine poate ierta păcatele oamenilor, în afară de Dumnezeu?”

Într-unul din momentele de mare cumpănă, când însăşi viaţa Îi era pusă în primejdie, marele preot L-a întrebat direct: Eşti Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?” „Iisus tăcea şi nu răspundea nimic. Marele preot L-a întrebat iarăşi şi I-a zis: „Eşti Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?”

„Da, sunt,” i-a răspuns Iisus. „Şi veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii şi venind pe norii cerului.” Atunci marele preot şi-a rupt hainele şi a zis: „Ce nevoie mai avem de martori? Aţi auzit hula. Ce vi se pare?” Toţi L-au osândit să fie pedepsit cu moartea” (Evanghelia după Marcu 14:61-64).

Legătura Sa cu Dumnezeu era atât de apropiată încât a considerat că atitudinea pe care cineva o are faţă de El, o are faţă de Dumnezeu. Aşadar, cine-L cunoaste pe El Îl cunoaşte pe Dumnezeu (Evanghelia după Ioan 8:19; 14:7). Cine-L vede pe El Îl vede pe Dumnezeu (12:45; 14:9). Cine crede în El credea în Dumnezeu (12:44; 14:1). Cine-L primeşte pe El Îl primeşte pe Dumnezeu (Evanghelia după Marcu 9:37). Cine-L urăşte pe El Îl urăşte pe Dumnezeu (Evanghelia după Ioan 15:23). Şi cine-L onorează pe El Îl onorează pe Dumnezeu (5:23).

http://www.everystudent.ro/dincolo/