Categorie: POEZII

O, dă-ne putere să trecem prin iarnă!-celor prinşi în nămeţi-

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

Mă doare privirea pierdută în alb
Şi glasul ce strigă lipsit de ecou…
Fiinţa îmi plânge cu picuri de gheaţă,
Mi-e sufletul prins în albul cavou.

Privesc către cer…dar albul tot vine,
Şi fulgii dansează un dans glaciar…
S-a dus bucuria şi farmecul iernii
Capcana de alb face totul ilar!

Croiesc prin pustiul de nea o cărare
Cu gândul măcar evadez…să găsesc
O altă fiinţă să-i spun că mă doare
Zăpada din mine…şi vreau să trăiesc!

Dar ştiu că-ntr-o zi va fi iar primăvară…
Cu iarbă…şi flori…şi soare…şi cânt…
O, dă-ne putere să trecem prin iarnă
Isuse iubit prin Duhul Tău Sfânt! Amin!

Vulcan 12.feb.2012   Maria Luca

Călăuza

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

„Domnule, am vrea să vedem pe Isus.” (Ioan 12:21b)

Cu paşii furişaţi sau îndrăzneţi,
Pe-ntortocheate căi fără hotare,
Aleargă milioane de drumeţi,
Căci trăsătura fiecărei vieţi
Este o susţinută căutare.

Dar când răspântia se-aşază-n drum
Iar singurul semn este-al întrebării,
Ai vrea să ştii şi „încotro?”şi „cum?”
Căci certitudinile se fac scrum
Şi-un ghid ar fi soluţia salvării.

Dar unde-i, cine-i ghidul căutat,
Căci nu poţi întreba pe orişicine?
E cel căruia, fiind implicat,
Cunoaşterea-i oferă atestat,
Cel care ştie drumurile bine.

Când grecii-au vrut să-L vadă pe Isus,
Să se apropie, să Îl cunoască,
Nici la mai marii zilei nu s-au dus
Şi nici mulţimii întrebări n-au pus,
Ci-au mers la cei din preajmă-I să vorbească.

Sunt şi acum căutători ce vor
Să iasă de pe căile confuze
Şi să-L cunoască pe Mântuitor,
Dar câţi sunt cei ce la dorinţa lor,
Le pot fi către Domnul călăuze.

Tu dovedeşte azi prin viaţa ta
Că eşti în anturajul Celui care
Şi astăzi poate mântuire da,
Şi-atunci când cineva-L va căuta
Fii gata să răspunzi la întrebare.

Vulcan 06.oct.2010    Simion Felix Marţian

Rămâi cu noi….

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

Rămâi cu noi! E drumul
Din ce în ce mai greu….
Ispitele sunt multe,
Dar Te chemăm mereu
Să mergi cu noi alături
De-i soare sau sunt nori,
Căci eşti speranţa noastră
În lumea de nevoi.
Rămâi în viaţa noastră,
Te cheamă-al Tău popor…
Atâtea glasuri Doamne
Te strigă-n ajutor!
Sunt mulţi acei ce-n lume
S-au rătăcit acum
Şi caută o lumină
Pe-ntunecatul drum.
Îndură-Te de ei
Căci Tu eşti Veşnic Soare
Şi nu lăsa durerea
Mai rău să îi doboare!
Cu-adâncă umilinţă
Venim să Te rugăm
Să ne măreşti credinţa,
Cu dor să Te-aşteptăm!
Coboară-Te din slavă,
Priveşte către noi
Căci ne-ai promis Isuse:
„Mereu voi fi cu voi”! Amin!

Vulcan 08.feb.2012   Maria Luca

Învaţă-mă o, Doamne!

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

Învaţă-mă o, Doamne
Pe drumul drept să merg,
Iar de vor fi răscruci
Tot Calea Ta s-aleg.

Învaţă-mă Părinte
Să fac doar voia Ta,
Chiar de vor fi ispite
Prin Tine voi lupta!

Învaţă-mă Cuvântul
Să-l ştiu, să-l înţeleg,
Şi dă-mi înţelepciune
Mesajul să-l dezleg!

Învaţă-mă Isuse
Ce sfântă e Iubirea
Şi câtă pace-aduce
În viaţă Mântuirea!

Învaţă-mă să stau
Umil în rugăciune
Şi dă-mi cuvinte Doamne
Să laud al Tău Nume!

Mai spune-mi despre jertfa
Pe cruce, la calvar,
Ce ne-a adus iertarea
Şi mântuirea-n dar.

Aşează-mă Isuse
Lumină în popor
Şi-nvaţă-mă să fiu
În viaţă vegheator! Amin!

Vulcan 08.feb.2012   Maria Luca

Bagheta

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

“Căci, după cum într-un trup avem mai multe mădulare, şi mădularele n-au aceeaşi slujbă, tot aşa, şi noi, care suntem mulţi, alcătuim un singur trup în Cristos;”(Romani 12:4-5a)

Pe un pământ ce poartă dureros
O lume-ntr-o continuă nevroză,
Apare discordant de luminos,
Din alte sfere, trupul lui Cristos
Cu mădulare-n sfântă simbioză,

Cu mii şi mii de ochi şi mii de guri
Şi, de asemenea, mii de picioare
Unite-n nesfârşite legături
Precum urzeala unei ţesături;
Dar mâinile, ah, câte fi-vor oare?

Sunt mâini care oferă ajutor,
Căci de adânci nevoi geme planeta,
Sunt mâini ce mângâie duios, uşor,
Sunt mâini împreunate rugător,
Dar sunt şi mâini ce mânuiesc… bagheta.

Ne închinăm dând slavă Celui sfânt,
Iar inimile noastre gustă zborul
Când sunt înaripate de avânt,
Dar pentru-a ne armoniza în cânt
E necesar să vină… dirijorul.

Atunci când vezi că cei din preajma ta
Şi-au pregătit şi inima, şi gura
Ca Domnului prin cânt a se-nchina,
De simţi că asta e chemarea ta
Aşază pe pupitru partitura.

Orice lucrare poate fi un cor
Când armonia-şi pune eticheta,
Dar cum pe lângă oameni şi decor
Mai e nevoie şi de dirijor,
De-i voia Domnului, preia bagheta!

Vulcan 27 sept.2010   Simion Felix Marţian