Casatorie – Sami si Estera (Dedicatie)


descărcareSami și Estera
( Vulcan, 14 august 2016)

În căutări urmând să ne-mplinească,
Pășim pe hărți ce tapetează Terra
Până-ntr-un punct, când pronia cerească
Face ca două căi să se-ntâlnească,
Cum azi vedem la Sami și Estera.

Aveau în față zările deschise
Și către zbor îi îndemna înaltul,
Dar binecuvântările promise
Venit-au după rugăciuni aprinse
Când pașii i-au purtat unul spre altul.

Și Cel ce-a hotărât că nu e bine
Să-și ducă omul singur viețuirea
Unește azi cu legături divine
Pe mirii ce se-apropie de Sine,
Sfințindu-le din cerul Său unirea.

Iar peste drumul ce le stă-nainte
Tot Dumnezeu cu dragoste va pune
Pavaj de minunate daruri sfinte
Pe care ei, uniți prin legăminte,
Vor merge mulțumind prin rugăciune.

Căci nunta e un start cu tot avântul
Și cu cântări înflăcărând văzduhul,
Pe harta vieții, mare cât pământul,
Pe care vor avea ca ghid Cuvântul,
Iar ca busolă, pretutindeni, Duhul.

Noi, ca nuntași, unindu-ne dorința
Prin cântul care-ncinge atmosfera,
Să ne rugăm cu toată stăruința
Ca Domnu-n carul Său de biruință
Să poarte-n veci pe Sami și Estera.

Amin

Din lume lipseşte…iubirea!



Undeva, pe-al istoriei drum
S-a pierdut neştiută iubirea…
Acolo, ascuns într-un colţ
Îi strigă ecou-amintirea…

Uneori se ridică un suflet
Şi-ncepe s-o caute timid
Dar inima-i rece, opacă
Şi dorul din suflet…arid.

În jur e-ntuneric şi ceaţă
Şi umbre ce-şi caută un rost…
Imaginea fadă a vieţii
A ceea ce-odată a fost…

În ochii ce caută spre ceruri
Acum e-o tristeţe ce doare
Căci ura şi banul şi fala
Aduce în om nepăsare…

Şi totuşi un zvon mai străbate
În ceasuri târzii omenirea:
„Trezeşte-te lume cât nu e târziu
Nu simţi că lipseşte…IUBIREA?”

Vulcan-30-06-2017      Maria Luca

Când într-o zi te vei opri…


Da…într-o zi te vei opri
Şi-ai să te-ntrebi nedumerit
Unde sunt anii tinereţii,
Unde e tot ce ai iubit?
Ai să priveşti în urma ta
În suflet cu păreri de rău
Că n-ai ştiut să preţuieşti
Tot ce-i frumos în jurul tău…
Ai să culegi în pumnii goi
Frânturi pierdute-n amintire
Şi-ai să-nţelegi cât de vital
E să primeşti…să dai iubire…
Şi inima în pieptul tău
Va plânge şi va suferi
De-atâta gol şi pustiire
Când într-o zi te vei opri!

Vulcan-04-09-2016      Maria Luca

Din lume lipseşte…iubirea!


Undeva, pe-al istoriei drum
S-a pierdut neştiută iubirea…
Acolo, ascuns într-un colţ
Îi strigă ecou-amintirea…

Uneori se ridică un suflet
Şi-ncepe s-o caute timid
Dar inima-i rece, opacă
Şi dorul din suflet…arid.

În jur e-ntuneric şi ceaţă
Şi umbre ce-şi caută un rost…
Imaginea fadă a vieţii
A ceea ce-odată a fost…

În ochii ce caută spre ceruri
Acum e-o tristeţe ce doare
Căci ura şi banul şi fala
Aduce în om nepăsare…

Şi totuşi un zvon mai străbate
În ceasuri târzii omenirea:
„Trezeşte-te lume cât nu e târziu
Nu simţi că lipseşte…IUBIREA?”

Vulcan-30-06-2017      Maria Luca

Numele Tău…


Doamne…Numele Tău Sfânt
Mă ridică…îmi dă putere…
Când în viaţă vin necazuri
El mi-e Scut şi Mângâiere…

Al Tău Nume, Domnul meu
Îl şoptesc în rugăciune
Când o nouă zi se-arată
Şi când soarele apune…

Şi Îl pun ca o pecete
Peste toată casa mea…
Numai Numele Tău, Tată
Pacea poate să ne-o dea!

Doamne, Numele Tău Sfânt
E iubire şi Salvare
El ne dă speranţă, viaţă,
Har şi binecuvântare!!!

Vulcan-23-07-2016      Maria Luca