Rugăciune de binecuvântare


Maria Luca

O,Părinte-al veşniciei
Plin de milă şi-ndurare
Azi, venim cu-acest micuţ
Să-i dai binecuvântare…

Mâna Ta de Dumnezeu
Te rugăm să-ntinzi spre el
Să-i dai sănătate-n trup
Căci e Doamne mititel!

L-ai trimis ca pe un dar,
Sfântă binecuvântare…
Te rugăm prin Harul Tău
Ajută-l să crească mare…

Dă-i înţelepciune Tată,
Pune-n pieptul lui iubire
În grădina Ta să crească
Până la a Ta venire!

Şi, acum Te mai rugăm
Să reverşi belşug de pâine
Peste casa-n care creşte…
Pentru azi şi pentru mâine!

Iar pe-ai lui părinţi o, Tată
Te rugăm să-i ocroteşti
Să le dai în suflet pace
Să-nţeleagă că-i iubeşti!

Tatălui să-i dai putere,
Sănătate să muncească
Iar mămica-n orice vreme
Să se roage…să iubească!

Doamne, Te rugăm fierbinte
În iubirea Ta cea mare
Pe micuţ să-l iei în braţe
Să-i dai binecuvântare!

Maria Luca

Rugăciune în pragul noului an


Felix

„Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse şi iată că erau foarte bune.” (Geneza 1:31a)

Prin Logos toate s-au înfăptuit,
Creaţia întreagă-i o minune
Iar când lucrarea,Doamne, ai isprăvit
Spre tot ce ai făcut Tu ai privit
Şi ai văzut că toate-s foarte bune.

Eram cotat ca „foarte bun”şi eu
Fiind administrator pe planetă,
Purtam în mine chip de Dumnezeu
Dar m-a îngenuncheat păcatul greu
Şi mi-a mânjit această etichetă.

A trebuit să fie un Calvar
Marcând a veşniciilor răscruce,
Şi Fiul Tău, aducător de har,
Să-mi curăţească eticheta iar
Murind pentru păcatul meu pe cruce.

Acum, cu tot ce am dumnezeiesc,
Cu tot ce regăsesc curat în mine
Vreau să fac lucruri bune şi doresc
Să pot, la fel ca Tine, când privesc
La ce-am făcut, să spun că-i foarte bine.

Aş vrea să îmi dispară din auz
Păcatul vechi, tot zornăindu-şi lanţul,
Făcându-mă adeseori confuz,
Şi n-aş mai vrea ca iarăşi să mă scuz
Când, la sfârşit de an, îmi fac bilanţul.

Căci eu privesc la anul ce-a trecut
Şi caut cu-ndârjire numai bine,
Dar din ce văd prin ceea ce-am făcut
Nu-s impresionat în mod plăcut
Şi nu te mulţumeşte nici pe Tine.

Însă ştiind că eşti îndurător,
Pentru iertare eu te rog fierbinte
Şi pentru har în anul viitor,
Pentru ca la bilanţul următor
Să fii de mine mulţumit, Părinte.

Amin
Vulcan, dec. 2008    Simion Felix Marţian

Bine-ai venit an nou!


Maria Luca

Bine-ai venit an nou…bine-ai venit
Atâtea frumuseţi ţi-am pregătit…
Am îmbrăcat pământu-n sărbătoare
Cu haine de lumini fermecătoare…

Sunt mesele bogate şi e căldură-n case,
Se-aud de pretutindeni urările frumoase…
Te-am aşteptat să vii cu nerăbdare
Sperând că vei aduce cu tine o schimbare…

Bine-ai venit an nou…cu fast te-am aşteptat
Şi-acum că ai venit şi-n viaţă ne-ai intrat
Nu-ţi cerem să ne-aduci avere şi mărire
Ci doar iubire sfântă şi-un strop de fericire!

Vulcan-01-01-2016   Maria Luca

Bilanț spiritual


Felix

A mai trecut un an şi altul vine
Pe-ale genezei tainice cărări;
Timpul n-are lungime sau lăţime,
Valoarea clipei e cuprinsă-n sine
Şi se măsoară în realizări.

La pragul dintre ani, cei prinşi de glie
Îşi fac bilanţul strict material,
Dar cei ce-şi strâng comori în veşnicie
Şi se silesc pentru Împărăţie,
Recurg la un bilanţ spiritual.

Nu-i importantă noua ta maşină
Ce-ai cumpărat-o-n anul încheiat,
Ci cât de mult ai răspândit lumină,
Cât ai iubit cu dragoste deplină,
Cât ai zidit şi cât ai mângâiat.

Valoarea noii case cumpărate
Nu stă în ea, ci doar cât uşa ta
A fost deschisă celui care bate
Şi, dând dovadă de-ospitalitate,
Ţi-ai mai adăugat în cer ceva.

Grădina ta, ce parcă râde-n soare,
Nu-i un motiv de a te lăuda,
Şi n-o considera realizare
Prin rodul ei, decât în cazu-n care
Din acest rod n-ai încetat a da.

Şi pentru că-i bilanţ, adu-ţi aminte
De juruinţele ce le-ai făcut
Acum un an, cu un elan fierbinte,
Şi, cântărindu-le bine în minte,
Vezi câte din vedere le-ai pierdut.

A mai trecut un an şi altul vine,
Dar ce-a trecut, e dus definitiv;
Haideţi să ne silim a face bine
Şi clipelor să dăm valori sublime
Ca-n cer s-avem bilanţul pozitiv.

Amin
Vulcan, 30 dec. 2006     Simion Felix Marţian

Mă doare secunda ce trece


Maria Luca

Mă doare secunda ce trece
Grăbită pe-al timpului, drum
Şi vorba pierdută-n tăcerea
Din viaţa de zbucium şi fum…

Mă doare privirea secată
De tot ce e cald şi frumos
Şi gerul ce-şi dăltuie floarea
În sufletu-odat’ luminos!

Mă doare şi urma lăsată
De anii trecuţi prea curând…
Mă doare la tâmple argintul
Şi dorul ce-mi plânge în gând…

Mă doare atâta tristeţe
Şi-atâta durere mă doare
Când văd cum iubirea se stinge
Căutând cu speranţă spre soare…

O, Doamne… revarsă din ceruri
Ninsoare de pace şi dor…
Ne-mbracă în alb de poveste
Şi aripi ne dă pentru zbor!

Maria Luca