Tinerelor mirese eu le scriu..


191ef67aefe4ed3d8ae3cb475f88bca5

Stau chiar acum și mă gândesc la multe dintre fetele pe care le cunosc și alături de care am crescut, cu care m-am jucat și am povestit, am râs și am ieșit împreună, cum viețile lor iau o întorsătură neașteptată. Cum și-au găsit într-o zi frumoasă pe cineva special și cum câteva luni mai târziu mă opresc din drumul meu ca să-mi înmâneze o invitație de a le fi alături în cea mai specială zi din viața lor, ziua în care emoționate și fremătând de nerăbdare vor îmbrăca rochia albă de mireasă, simbol al purității lor, și se vor îndrepta cu pași înceți, dar nerăbdători spre o nouă viață. Poate că fetele își imaginează că de acum totul va fi roz și vor avea alături de ele pe cineva care le va fi întotdeauna alături, pe cineva alături de care vor împărtăși frământări și gânduri și el va fi acela care va înțelege perfect starea lor. Dar adevărul este că cerul nu va fi mereu senin deasupra lor și că vor fi zile în care va mai și ploua. Poate că în acele zile veți fi tentate să dați înapoi și să vă refugiați în singurătatea sufletului vostru de crunta realitate care v-a lovit dintr-o dată. Fetelor, nu renunțați și luptați pentru căsniciile voastre tinere! Nu vă lăsați dezamăgite până într-acolo încât să ajungeți să regretați ziua nunții voastre, ci rămâneți pe câmpul de luptă și încredeți-vă în Dumnezeu.

Iubiți fără rezerve și dați ce aveți mai bun. Știu că inimile vă sunt pline de iubire ce așteaptă să fie împrăștiată în fiecare colțișor al căminului vostru, așa că răspândiți ce aveți mai bun. Străduiți-vă să fiți bune, pline de fapte bune și clădiți pe stâncă ceva de valoare. Nu luați parte la lucrurile lipsite de valoare ale acestei lumi și nu vă umpleți cu răutate și nemulțumire, ci cu bunătate și mulțumire. Acum că v-ați căsătorit, îndreptați-vă toată ființa spre cel pe care l-ați ales să vă fie mereu aproape până la sfârșitul vieții și investiți cu sufletul în el. Dați la o parte tot ce vi se pare că v-ar sta împotrivă și tot ce ar putea roade din relația voastră. Lucruri, persoane sau resentimente. Acum el vă va fi cel mai bun prieten. Și nu lăsați pe nimeni să schimbe asta!

Aveți grijă de voi, tinere soții, și nu lăsați deoparte găteala pentru soții voștri. Fiți frumoase nu numai în interior, ci și în exterior. Îmbrăcați-vă decent, dar frumos. Aranjați-vă pentru el. Apoi faceți din căminul vostru un mic colț de rai în care să vă regăsiți. Apelați la imaginația voastră și faceți ca spațiul în care locuiți să vă reprezinte pe amândoi. Nu uitați că lucrurile mici sunt cele mai importante și ele alcătuiesc un întreg. Complimentați-vă soțul când face ceva demn de laudă și atunci când greșește, iertați-l și arătați-i cum se poate schimba în bine. Mai presus de toate, luptați pe genunchi pentru voi doi. Păstrați-vă vie legătura cu Cerul și întotdeauna să se vadă în viața voastră lumină pentru cei ce sunt în întuneric. Într-o măsură cât de mică, fiți un exemplu pozitiv pentru cei ce vă cunosc. Fetelor, vă doresc să fiți fericite și să nu vă dați bătute în ce privește căsnicia voastră. Fiți înțelepte și mai de preț decât multe mărgăritare! Vă doresc toate bucuriile cerești și pământești alături de cel pe care-l puteți numi ”preaiubitul meu”.

Scris de Milena Cismașiu – sursa:  intrebarileinimii.blogspot.ro

Duhul Sfânt – Descoperitorul


10

Unul din aspectele prezente la aproape fiecare caz de consiliere este ascunderea adevărului de către client. Când nu ai toate datele problemei sau când eşti dus pe piste greşite, pierzi ca terapeut mult timp până ajungi să atingi adevărata problemă.  Experienţa în consiliere îţi oferă după o vreme ceva abilităţi în plus în a dejuca pistele false, însă tot rămâne un risc destul de mare să mergi pe lângă problemă o perioadă mare de timp.

Oamenii nu ascund întotdeauna problema intenţionat. De fapt, cele mai multe ascunzişuri intenţionate sunt în primele şedinţe până se construieşte o relaţie de încredere terapeut-client, dar unele probleme sunt pur şi simplu ascunse în trecut. Unele aspecte au fost aşa de dureroase încât mintea le-a împachetat bine şi le-a ferecat din dorinţa de a evita suferinţa (lucru întâmplat frecvent la abuzuri fizice, sexuale, emoţionale). În cazurile abuzurilor sexuale de exemplu, care de regulă sunt făcute de apropiaţi, creierul omenesc nu are capacitatea de fiecare dată să găsească o logică la ce s-a întâmplat, pentru că o persoană dragă, de încredere, ajunge să abuzeze. Asta e greu de înţeles aşa că unele din trăiri sau amintirea acelui episod cu totul este „aruncată” undeva în inconştient din dorinţa de a reduce sau elimina suferinţa. În asemenea cazuri clientul însuşi are  probleme în a stabili adevărul pentru că informaţia nu este accesibilă.

Aşa că unul din factorii care fac lumină la acest aspect este experienţa profesională care te ajută să depistezi repede că ceva nu este în regulă. Alt factor este cunoaşterea umană, a gesturilor, mimicii, a limbajelor nonverbale şi paraverbale în general. O astfel de cunoaştere vine în urma citirii dar şi în urma experienţei de lucru cu oamenii şi este extraordinar de utilă dar este şi limitată. Îţi descoperă că e ceva ascuns dar nu şi ce este ascuns. Aşa că de aici încolo dacă e vorba de o minciună sau un ascunziş intenţionat, poate fi confruntat clientul, iar dacă e ceva ascuns fără intenţie oamenii apelează la mijloace de „cercetare” cum ar fi hipnoza ca să afle ce e în spate.

În acest punct eu ca şi consilier creştin am experimentat un alt rol al Duhului Sfânt în consiliere şi anume rolul de descoperitor sau luminător. Personal nu sunt de acord cu toate ramurile sau aspectele psihologiei, unele din practici le consider periculoase şi una din practicile periculoase o consider a fi hipnoza (nu am loc de explicaţii aici) aşa că nu pot folosi ceva ce nu am libertatea ca şi creştin să folosesc, dar nici nu am avut nevoie pentru că Duhul Sfânt a făcut această lucrare în cazurile în care a fost nevoie.

În Scriptură, Domnul Isus Hristos,  le spune ucenicilor că Duhul Sfânt le va descoperi anumite lucruri pe care ar trebui să le ştie. În acel pasaj este vorba de aspecte privitoare la sfârşitul lumii, dar este surprins rolul de descoperitor foarte bine. Darul acesta de a îţi fi descoperite lucruri ascunse este foarte preţios în consiliere pentru că scurtează mult suferinţa şi procesul de consiliere. Bineînţeles că unii fac teatru cu descoperirile lor şi atâţia oameni se laudă că au descoperiri că nu mai ştii pe cine să crezi. Nu apreciez asemenea comportamente. Dumnezeu a dat daruri oamenilor în vederea slujirii altora nu în vederea laudei personale şi  întotdeauna darurile oferite oamenilor trebuie să servească unui scop altruist. Aşa că în viaţa consilierilor creştini dedicaţi apare un asemenea dar, deşi nu se vor lăuda cu el, ci pur şi simplu vor lucra cu ceea ce Dumnezeu le descoperă.

Descoperirea făcută de Duhul Sfânt este foarte utilă consilierului dar este mult mai utilă clientului care vrea să scape de o stare neplăcută în care se află. Luminarea Duhului Sfânt deci, nu are ca beneficiar doar pe consilier ci descoperirea făcută e strict în beneficiul clientului, consilierul nu se poate lăuda în afară cu descoperirea primită pentru că procesul de consiliere e unul confidenţial prin contract. Cine vrea să se laude cu descoperirile primite şi să primească laude pentru ele direct sau indirect, să nu se facă consilier.

Exemplu: Marius (nume fictiv) a venit la consiliere pentru că avea conflicte cu oamenii (părinţi, colegi, profesori, rude) se inflama repede, era nervos si bătea des cu pumnul în pereţi. Era agitat mai mereu, nu dormea bine, nu mai putea învăţa şi a venit la consiliere. Analize medicale ok, trecutul nu părea să arate incidente generatoare de astfel de probleme, pornografie nu, alcool nu aşa că mă aflam în dilemă. În a patra şedinţă, cineva a venit sub geamul cabinetului să aştepte autobuz şi a început să fumeze. Avea să fie descoperirea Duhului Sfânt pentru că Marius folosea etnobotanice şi nimeni nu ştia. Sunteţi dezamăgiţi nu e aşa. Vă aşteptaţi la descoperiri senzaţionale, cu voci din cer care să şoptească, dar descoperirile care vin din partea Duhului Sfânt în mintea unui om care e locuit de El nu sunt cu trăsnete şi fulgere, sunt pur şi simplu naturale, normale aş putea zice. Vedeţi, descoperirea aceasta în cazul meu nu e deloc spectaculoasă şi nici nu e bună de palmares, să mă laud cu ea, dar sunt convins că Duhul Sfânt a făcut-o şi aş putea înşira sute bune de astfel de experienţe (dar tocmai spuneam că nu e pentru laudă un asemenea dar). Ideea e să fin locuiţi şi cârmuiţi de El şi să nu căutăm daruri pentru palmares ci pentru slujirea altora.

Dumnezeu să vă descopere prin Duhul Sfânt, tuturor celor care faceţi consiliere, ceea ce trebuie să aflaţi pentru însănătoşirea clienţilor voştri.

http://www.filedinjurnal.ro/

Eu ştiu….


Maria LucaEu ştiu că drumul va fi greu
Şi vor fi spini ce vor răni
Dar am o bucurie sfântă
Că Tu în veci mă vei iubi!

Eu ştiu…mă vor răni cuvinte
Şi multe gesturi vor durea
Dar Tu, din slăvile cereşti
Mereu….mereu mă vei veghea!

Eu ştiu…adesea vor fi valuri
Pe marea vieţii zbuciumată
Dar mă încred în Braţul Tău
Căci Tu eşti Stâncă şi-mi eşti Tată!

Că îmi vei fi mereu aproape
Eu ştiu acum…şi-Ţi mulţumeasc!
Mă-nchin cu toată viaţa mea
Şi-Ţi spun cu dor că Te iubesc!

Vulcan-30-05-2014     Maria Luca

Cinci motive pentru care Dumnezeu ne lasă să aşteptăm


Celor mai mulţi dintre noi nu ne place să aşteptăm. Dar în timp ce noi ne grăbim în permanenţă, Dumnezeu are mereu un plan pentru noi şi nu ne lasă să aşteptăm fără rost, susţine editorialistul Eric Spier, într-un articol al revistei Relevant.

Celor mai mulţi dintre noi nu ne place să aşteptăm. Dar în timp ce noi ne grăbim în permanenţă, Dumnezeu are mereu un plan pentru noi şi nu ne lasă să aşteptăm fără rost, susţine editorialistul Eric Spier, într-un articol al revistei Relevant.

Primul dintre motivele pentru care Dumnezeu ne lasă să aşteptăm este pentru a scoate ce este mai bun din noi. Atunci când aşteptăm, înţelegem că nici succesul, nici câştigul pe termen scurt nu contează.

Apoi, aşteptarea ne ajută să devenim răbdători în privinţa lucrurilor mici şi a celor mari. Aceasta ne ajută şi să vedem care sunt priorităţile noastre comparativ cu cele ale lui Dumnezeu. În timp ce noi considerăm că banii şi lucrurile materiale sunt lucruri mari, Dumnezeu consideră că influenţarea şi schimbarea în bine a celor din jur este ceva mult mai important.

Al treilea motiv este legătura creată între aşteptare şi entuziasm. Cu cât aşteptăm mai mult ceva, îl apreciem mai mult şi avem mai multă grijă de el.

Apoi, aşteptarea are şi rolul de a ne transforma caracterul. Aşa cum Dumnezeu a putut să îl schimbe pe Moise timp de 40 de ani dintr-un bărbat impulsiv şi agresiv într-un om blând şi răbdător, tot aşa vrea El să facă şi cu noi, să ne schimbe caracterul.

În cele din urmă, aşteptarea creşte nivelul de comuniune personală cu Dumnezeu. Marii oameni ai credinţei au fost persoane care s-au bazat pe Dumnezeu în orice situaţie şi care au înţeles că succesul lor a depins de această relaţie.

http://semneletimpului.ro/

Ziua copilului


Felix

Ne-ai însorit viaţa cu copii
Şi pentru ei Îţi mulţumim, Părinte,
Pentru aceste bibelouri vii,
Gingaşi, năstruşnici, mofturoşi, zglobii,
Crescuţi cu dragoste şi…”stai cuminte!”

Vrem să le facem şi azi bucurii
Dar ştim că-n mâna Ta sunt, Doamne, toate
De-aceea Te rugăm să intervii
Şi să adaugi printre jucării
Înţelepciune, zel şi sănătate.

Ne bucurăm de ei, cu ei, prin ei
Şi ştim că sunt o binecuvântare,
Dar Te rugăm în mâna Ta să-i iei
Şi-n turma Ta să fie mieluşei
Urmându-Te, alături de mioare.

Vedem cum râde ceru-n ochii lor
Din suflet alb de nevinovăţie,
Dar vrem să fie-aşa şi-n viitor
Şi-având sfinţenia ca strai de zbor
Să ne-ntâlnim cu ei în veşnicie,

Căci din ce-ai dat şi încă ne vei da
Ca binecuvântări, ca daruri sfinte,
Tot ce-om putea de pe pământ lua
Când înspre veşnicie vom zbura
Vor fi copiii noştri dragi, Părinte.

De-aceea azi, o, Tată-ndurător,
La tronul Tău primeşte-ne solia
Prin care Te rugăm stăruitor:
Sfinţeşte-această zi în viaţa lor,
O zi ce ţine cât copilăria!

Amin

Vulcan, 31 mai 2012     Simion Felix Martian